Am primit rafturile de la Ikea, intr-un final apoteotic. Si am reusit sa pun in practica si tot ce masor de o luna si ceva.
Dupa 15 ore de munca fizica, 50 de metri de power tape, vreo 100 de ‘soricei’ de plastic (zip ties, habar nu am care e denumirea oficiala in romana), cativa metri patrati de polipropilena alveolara, modificari de plan ca doar nu era sa iasa la fix, porcusorii nostri au apartamente noi.
Aveam putin inima indoita daca le vor placea sau nu ca i-am trecut de la suprafata plata la etaje. Dar am realizat ca da, le place, pentru ca in mod natural lor le plac vizuinele. Si acum au un fel de tunele. Mda, mai greu sa curat eu, dar ei mai fericiti. Archy a ezitat putin cu rampele in prima zi, dar s-a luat dupa prietenul tinerel si e super incantat si el.
Bonus: am pierdut un kil ca am uitat sa mananc vreo doua zile, asa obsedata eram sa le termin odata. (Erau in mijlocul casei, trebuia sa fac loc. 😀 )
Si tot bonus, niste vanatai, buricele degetelor varza de la power tape, bataturi de la foarfec cand am desfacut custile vechi. Dar cine are porcii langa birou?! 😛 Ca mi-am mutat biroul langa ei. Si cine flocoseste porcii?! 😀
Singura problema – sper sa se inteleaga porcul mic si nou cu flocosul nebun. Altfel o sa fiu nevoita sa mai adaug un etaj acolo unde tin cutiile de carton acum. Sper ca nu. Deoacamdata inca despaduchim si ingrasam la cel mic, intalnirile prietenesti cu texelul flocos ies din ecuatie.
*Scuzati caca, dar vine la pachet cu porcii. 😀
Jurnal de Belgia 