Complotul sferelor

Cica niste teroristi umbla liberi prin Bruxelles. Pe cale de consecinta e decretata stare de urgenta si cresele, printre altele, sunt inchise.

Daca ieri a fost Mr. G de serviciu la Bulbuc, azi nu am avut alta varianta decat sa stau eu cu ea acasa. Asta dupa ce am fost cu ea o ora la munca si i-am tinut pe ceilalti din treaba ca le-am pus-o in brate. In fine, nu despre asta era vorba…

Cum stateam noi asa acasa, la un moment dat i se face somn. Parca… Ca parca ar fi dormit, parca nu. Tot parca ii era foame si parca nu. Parca ar fi urlat, parca s-ar fi jucat, parca… Pana la urma, dupa o mica repriza de itericale, o iau in brate si ii dau suzeta, moment in care adoarme instant. Nicio problema, ca doar am mai trait cateva saptamani cu plodul dormind pe mine. Drept ii ca era muuult mai mica pe atunci, dar si eu aveam mai putina experienta.

Deci imi continui viata. Adica ce faceam la calculator, ca cica mai si munceam de acasa si trebuia sa termin de redactat un contract. Cu mana dreapta ocupata cu contractul, constat cu ochiul stang ca mi se termina bateria la tableto-laptop. Reusesc sa ma intind pe canapea si sa ma misc in jurul propriului sezut fara sa trezesc fata si astfel incat sa reusesc sa iau incarcatorul de pe masa si sa trag de tripla de sub canapea.

Fericita nevoie mare dau sa bag incarcatorul in priza. Ei, ce sa vezi?! Cele doua prize disponibile erau blocate cu protectii ca sa nu isi bage lipitoarea din bratele mele destele pe acolo. Si bineinteles ca protectile nu pot fi scoase fara o piesa speciala care era mult mai departe de mine. Dar… in a treia priza era incarcatorul de la laptopul lui Mr. G. Nu vreti sa stiti cum am transpirat pana am reusit sa-l scot cu o mana.

Apoi mi-am bagat incarcatorul personal in el doar ca sa constat ca e scurt si nu prea am posibilitate de manevra. Asa ca mi-am continuat treaba intr-o pozitie dubioasa rau. Inca vreo 40 de minute pana mi-a sunat telefonul.

Acum stau si ma intreb care sunt sansele sa iti adoarma copilul in brate in timp ce ai treaba cu computerul, sa ti se descarce laptopul fix atunci si sa gaseti 3!!! prize aproape, dar toate blocate…

9 gânduri despre „Complotul sferelor

  1. o să ai amintiri frumoase…cu micuța ta…oriunde ai fi, tot vei face treabă cu odorul în brațe…am colege care scriu pe face book sau alte rețele, iar pruncii…în poală …ce poate fi mai uman? Succes și răbdare…apoi, să te mai schimbe și tata…că și el …s-a distrat …hi,hi,hi…

  2. singurul terorist identificat la Bruxelles a scos peri albi lui Vic. zillele astea. Nu, terorista noastra nu a vrut sa iasa din casa, si o gasii plina de energie si pe Vic. pachet de nervi

      1. sa te amuzi, aseara cand sa trimit la culcare pe terorista mica, imi tzipa: LASA MA IN PACE, NU VEZI CA LUCREZ?? si scria niste calcule incruntata.
        Asta inca o chestie invatata de acasa :))))

  3. Era mai rau daca iti adormea copilul in brate tocmai cand intrau „teroristii” si strigau „sus mainile, ca tragem!”. 🙂 Mamele ar trebui sa aiba cel putin o pereche suplimentara de maini.

    1. Cand e grav rau o pun in esarfa sau port-bebe si impacam si varza si capra – ea e lipita de mine, eu am mainile libere. Jur ca posibilitatea de a purta bebelusul e principalul motiv pentru care nu as recomanda cezariana nimanui.

Lasă un răspuns către MM Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.