Diverse, in urma week-endului

Nu puteam sa va las abandonati asa la inceput de saptamana, asa ca iaca niste fleacuri ca sa va alunece cafeaua mai usor pe gat intr-o zi de luni.

Oficial sunt in vacanta. Nu concediu, ci vacanta de la cursuri de olandeza si de dans. Si daca tot am o saptamana fara activitati extra-job, am decis sa profit la maxim de ea si sa ma bag in pat in fiecare seara la ora 10. Vorba ceea: o viata am si pe aia o dorm. Pe langa asta, sper sa apuc sa flocosesc un pic mai mult porcusorii si sa mai scriu cate ceva, mai ales ca sa-mi scot parleala fata de voi, cititorii mei fideli, fara de care viata mea ar fi pustie bla bla bla. A, si poate imi refac lista cu bloguri pe care chiar le citesc zilnic, ca unele au intrat in hibernare, de unele nu prea mai am timp etc.

Apropo, daca stiti cumva vreo metoda de dilatare a timpului, sa ma anuntati si pe mine. Pana acum tot ce-am reusit sa fac a fost sa mai dau deoparte calculatorul in timpul liber ca sa stau mai mult cu o carte. Si apropo de carti, cred ca o sa va povestesc curand cu ce simtaminte am ramas in urma a doua masterpiece-uri citite recent. Numai ca gandul bun cu calculatorul a fost cam calcat in picioare week-endul asta de niste rusnaci care m-au atacat pe Travian si m-au lasat fara hrana la trupe de a trebuit sa stau sa reconstruiesc lan cu lan. Tragedie mare, stiu ca nu va pasa, dar trebuia sa ma jeluiesc si eu cuiva undeva. Ca Mr. G pare total nepasator in fata acestei situatii stresante. Iar porcusorii se uita in ieslea lor, vad ca au fan si ma privesc candid intrebandu-se intrebator de ce le-ar pasa ca niste trupe virtuale nu au de mancare…

In alta ordine de idei, ma antrenez serios cu Monstruletul pentru momentele in care o sa am mostenitorii personali. Prima lectie invatata: cand doarme plodul, dormi si tu, ca daca se trezeste te ia de proaspata. Chiar imi iese faza – dorm bustean chiar si o ora pana se trezeste creatura minuscula cu personalitate imensa. Iar porcusorii ajuta tare la obisnuitul cu „uite curatenia, nu e curatenia”. Daca nu ma credeti, luati vreo doi cu imprumut de la prieteni, faceti ordine luna si bec si apoi dati-le drumul prin casa. Nu uitati sa le dati un tunel din nuiele ca sa aiba cu ce se juca, niste fan si niste legume. Duminica am incercat sa-l conving pe Spock sa manance fan dintr-o caserola ca sa nu ii mai pun „o mana de furaj” direct pe podea cat misuna prin casa. A functionat faza vreo jumatate de ora, cam pana cand fundul lui cel mare de peste un kilogram (da! a trecut si el de 1000 g) a ramas atarnat peste marginea cutiei de plastic care a balansat, i-a turnat tot fanul in cap iar el l-a scuturat pe podea. In timpul asta Kirk dadea ture prin camera mare si manca fan direct din punga de 2 kg. Deh, dreptul aluia mai mare…

Printre altele, duminica am luat vremea schimbatoare in piept si pieptul in geaca si am iesit la plimbare. Mai naspa, l-am convins si pe consort sa ma insoteasca pe asa vreme dubioasa (acum soare, in trei minute innorat, vant puternic etc.). Adevarul e ca l-am cam aburit ca intr-o librarie cu specific francofon ar putea gasi dictionar neerlandez-englez si invers. Bineinteles ca nu am gasit, dar am iesit eu de acolo cu agenda pentru 2014 si o carte de-a lui Paul Valery. Ca nu ma pot abtine: cand gasesc ceva scris de el, cumpar. Serios ca ma gandesc sa ma fac filosof cand o sa fiu mare. Ca de scriitori normali e plina piata, eu mai lipsesc.

Si daca tot fui la librarie, mi-au mai cazut ochii pe vreo cateva carti pe care le vreau. De exemplu 1Q84 a lui Haruki Murakami si niste ziceri de-ale lui Cioran in limba franceza. Cum mi-am promis ca nu imi voi mai cumpara haine prea multe si prea curand (promisiune pe care planuiesc in cunostinta de cauza sa o incalc putin sambata), cred ca o sa trec la achizitia masiva de carti. Ca astea sigur nu dauneaza grav sanatatii. Apropo, promisiunea cu hainele mi-o voi incalca pentru ca vreau raiati negri si pantofi. Stiu, de neinteles pentru majoritatea dintre voi, dar rau cu noi, mai rau fara noi. Ganditi-va ce s-ar fi facut Freud daca nu se apuca de studiat isteria la femei?! Sau Da Vinci fara fomeia ceea cu zambet tamp?!

Cam atat la inceput de saptamana, ca nu am de gand sa va atac neuronii din prima, dar tineti aproape ca o sa revin cu chestii serioase, demne de o filosoafa diletanta in devenire.