Sunt ipocrita! Na, o recunosc in gura mare de fata cu toata lumea. Nu aruncati cu pietre ca s-ar putea sa va spargeti monitoarele.
Ce ma face sa spun asta?! Stau de o ora in fata calculatorului si incerc tot felul de variante de postari, incerc sa ma prefac ca am chef sa scriu ceva vesel, ceva ce ar trebui sa va aduca zambetul pe buze maine dimineata sau macar ceva ce ar trebui sa fa faca sa activati vreo doua sinapse. Dar nu imi iese si pace. Si nu iese pentru ca nu imi place sa ma prefac, pentru nu am chef sa scriu ceva ce nu iese din mine la propriu.
Mi-am recitit postarile de saptamana asta si pe fiecare am simtit-o putin fortata. Poate voi nu ati bagat de seama, dar eu da, caci ma cunosc si imi stiu si stilul. Si m-am intrebat de ce… Si mi-am adus aminte: ma musca o deprimare de fund. E recurenta, ii cunosc motivul chiar foarte bine, dar inca nu e momentul sa fac ceva in sensul asta. Nu va povestesc in detaliu ce e, ca deja ar fi prea mult exbitionism…
Si mai naspa e ca incerc de ceva vreme sa acopar cu tot felul de zgomote si actiuni tampite sentimentul asta ce si-a facut culcus in mine si care atrage deprimarea mai ceva ca metalul traznetul. Pentru o perioada chiar functioneaza, dar apoi, in cele mai nepotrivite momente, sentimentul asta uracios iese la suprafata, ma izbeste in plex si ma face sa imi vina sa imi bag si sa-mi scot… economiile din cont. (Daca vedeti vreun status ciudat pe Facebook, de la sentiment e, nu de la mine!)
Cea mai buna terapie e o criza sanatoasa de plans, dar inca nu am gasit persoana care doar sa ma tina in brate cand plang si sa taca! Sa taca! Nu sa-mi spuna ca nu are rost sa plang (ba are, daca ma face sa ma simt mai bine!), ca o sa treaca (bineinteles ca o sa treaca, ca nu sufar de niciun sindrom) sau ca o sa fie bine. Doar sa taca si sa ma tina in brate! Daca tot nu am gasit (uite ca asta am uitat sa trec in fisa postului de secretar), ma folosesc de perna. Care nu zice nimic, dar nici in brate nu ma tine. Si dupa ce bocesc cu foc, ma duc la congelator, iau prima punga cu chestii inghetate pe care o gasesc si mi-o pun pe fata ca sa arat fresh a doua zi si sa ma pot preface in continuare ce tonica si optimista sunt. Dar azi nu vreau! Nu vreau si cui nu-i place sa-si caute de treaba in alta parte.
Si ca sa nu plecati chiar speriati de aici, va spun pe sleau ca nu am tendinte suicidale, ca e o deprimare ca oricare alta si ca am doar una si buna, ca nu prevad sa se transforme in depresie (inca…) si ca voi face tot posibilul sa-mi revin pana luni.
P.S. Asta e prima postare deprimata si sper sa fie si ultima!
P.P.S. Desi ascult Bach, cam asa ma simt acum:
Te inteleg. Chiar daca uneori nu pare ca fac asta, te inteleg si inca destul de bine. Restul o sa iti mai povestesc intre patru ochi. O zi buna sa ai si poate o sa rasara si soarele, mai stii? Macar la figurat, ca la propriu e cam greu in Belgia. Prietenii stiu de ce.
mersi. >:D<
Normal ca trece, anormal ar fi sa nu apara si aceste stari si mai grav, sa nu le recunosti. Ori tu esti indeajuns de curajoasa cat sa dai de pamant cu propria ta deprimare scriind despre.
Cauta mai repejor acele doua brate si racoreste-ti fiinta. E de preferat penibilul situatiei decat prelungirea acestei stari. Stiu ce spui, e bine ca nu le tii inchise in tine.
Fii bine, iti doresc…
mersi. 🙂 o sa treaca, a si trecut partial. dar la un moment dat trebuie sa rezolv cazul de tot! dupa aia o sa apara altceva. :))
Astenie de primavara. Asta ar fi explicatia cercetatorilor britanici 🙂
nu-i! asta-i explicatia psihologului din mine.
Daca esti fetita cuminte iti dau eu o reteta care te va scapa intr-o singura zi de probleme:
-se ascunde ceasul care obisnuia sa sune dimineata.
-se doarme pana la saturatie.
-se citeste (reciteste) ultima carte scrisa de Nevasta pestisorului de aur.
-se doarme iar.
-se cotrobaie dupa dulciuri la ore interzise.
-se mananca dulciuri pana apare senzatia de lesin.
-se bea un lichior tare.
-se face sex nebun.
no, pana la ultimul punct sa spunem ca rezolvam.
as putea rezolva si cu ultimul punct, dar… :)))))
la ultimul punct problema e partea aia cu „nebun” :))
mai, aproape am dunga rosie in buletin, deci in cativa ani nu ar mai fi o problema. :))))
Dacă dau „like” înseamnă că mă bucur că eşti depresivă ? 🙄
be) Io zic să termini cu fiţele astea … Nu te prind. De multe ori te citesc doar ca să „împrumut” un kil – două de optimism de la tine. Amu’ ce fac ?
amu rezista si tu pana luni si imi revin :)))
Cel mai bine şi mai bine ar fi să te închizi în tine weekendul ăsta, fără mess, fară fb, fără telefoane, şi pune-te pe plâns. Fără glumă. Chiar dacă ajungi la un plâns din ăla isteric, nu te speria. Eu am făcut-o extrem de des în ultimii 4-5 ani. Acum de vreo jumătate de an, chiar nici lacrimi nu se mai adună. Doar nodul ăla din gât care devine enervant. Prea ţi s-au adunat multe în ultima vreme. Şi socializarea, nu este întotdeauna cea mai bună soluţie. Te pupă mama şi te-ar strânge în braţe, dar eşti cam departe.
Hai, ca mi-ai facut pofta de Bach ! Weekend fain!:)
Zau, tot timpul mi s-a parut ca esti exagerat de optimista. Chiar ma simtea, un monstru depresiv fata de tine. Hei, nu mai astepta atat de mult de la o biata fiinta umana ce esti! 🙂
Monstrule!!! :)))))
Oricât de ipocrită crezi că eşti, există loc de perfecţionare, mai ales dacă eşti dispusă să iei lecţii de la un popă ortodox.
am cautat in dexonline.ro definitia cuv. ipocrizie :
IPOCRIZÍE s. duplicitate, falsitate, fățărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleșug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartuferie, tartufism, (rar și fam.) machiaverlâc, (înv.) fățărie, prefăcanie, prefăcătură, procleție, (fig.) iezuitism, mascaradă. (~ cuiva în comportare.)
Toti avem asta in noi.Mai des sau nu, suntem atenti sa la ce zcem la toti sefi, colegil, vecini, etc.
Cat despre stari depresive, luna februarie este bine considerata cea ma depresiva din an: soare putin, frig, nu mai e concediu de sarbatori, ala de vara e cacalau departe, asa ca totul devine sumbru, iar micile probleme ce le purtam in suflet devin adevarate pietre de moara de gat.
Moralul sus, bea o bere cu gashca ( cica are vitamine – pediatrul ne-a recomandat-o 😀 ), mananca peste (cica lipsa de vitm. D iar e greoaie), fa-ti un cadou ( nu ca de Craciun, dar totusi), si ia o zi libera.
hmmm, trece ca am prieteni de nadejde. 🙂