A fost luni, din nou…

De obicei nu am o problema cu zilele de luni… De obicei, caci daca cumva mi-a placut prea tare week-endul sau din varii motive sunt destul de obosita luni dimineata, atunci prefer sa trec prin zilele de luni ca gasca prin apa si sa functionez la capacitatea de avarie. Bineinteles, asta daca cumva nu au altii alta parere si alte planuri.

Si ieri au avut… Mi-am dat hoitul cu greu jos din pat, mi-am privit cu groaza freza creata de perna (m-am culcat cu parul fleasca) si ochii umflati desavarsiti de dormitul cu parul ud, am actionat cu calm, precizie, indemanare si am reusit sa ajung in statia de tram la timp. Am prins si loc pe scaun, deci deja visam la cappuccinoul care ma va ajuta sa imi incarc sistemul de operare propriu si personal. Dar… life is a bitch! (and I enjoy it!)

Ajung in fata usii de la birou, mai mult tarandu-ma decat umbland, si dau sa deschid utilizand una din cele patru chei aflate la purtator, adica degetele cu care m-a dotat natura. Numai ca cititorul de amprente a tinut mortis sa imi faca in ciuda si sa ma lase in fata usii vreo 5 minute, timp in care auzeam ceva foieli cam neobisnuite de cealalta parte a peretelui. Pana la urma una din chei s-a potrivit in broasca si am reusit sa patrund la locul de munca.

Nici nu am intrat bine pe usa si am fost izbita de un val de frig/curent si de unul din colocatarii centrului de afaceri care m-a anuntat zambind amar ca aerul conditionat din camera serverelor (vreo 5 la numar!) a intrat in greva candva in week-end si s-a cam incins atmosfera. Al lor server era setat sa se opreasca in caz ca devine fierbinte, dar celelalte nu (inclusiv al nostru si ale altor clienti…). Noroc cu asta, ca asa si-au dat seama ca ceva nu e in regula.

Pe principiul „don’t panic”, am decis sa o iau cu binisorul si sa incep prin a-mi porni masina de cafea, ca la 8.30 dimineata nu stiu ce belgian va reactiona la apelurile mele disperate. Dupa cateva guri de cafea, am reusit sa fac rost si de numele firmei de service si sa ii sun pe nenici. Deci, problema rezolvata, numai ca m-a luat total pe nepusa masa… Ma gandesc ca altceva mai ciudat nu are cum sa se intample si ca daca ma dau la fund pentru restul zilei, o sa treaca si asta. Dar… Inca un dar!

La 11 trebuia sa ma intalnesc, impreuna cu sefa, cu un tip de la asigurari care sa ne lamureasca exact asupra unor mici probleme. Numai ca s-a dat sefa la fund si m-a trimis la pachet cu socrul sau (fost lobbyst, aflat in vizita si harsit in ale celor legale) sa il combin pe tipul de la asigurari. Noroc ca socrul vorbeste olandeza, caci nenea asiguratorul s-a dovedit a fi foarte neerlandofon, cu putina franceza la activ si un pic mai multa engleza. Asa ca, fix cand credeam ca o sa fie liniste si pace, tapa: a trebuit sa incarc si programul de operare in olandeza. Ca oamenii nu stateau sa imi traduca mie, iar eu chiar trebuia sa inteleg tot. Oricum, eu intrebam in engleza, el imi raspundea in olandeza, dar ne-am inteles perfect!

Restul zilei m-am invartit ca un coi intr-o caldare incercand sa raspund la cate 3 telefoane de-odata si nu am reusit sa mai fac mare branza pe la munca. Dar, vorba unui coleg: azi e luni, maine e marti, deci e aproape vineri!

Publicitate

13 gânduri despre „A fost luni, din nou…

  1. Daa, azi e marți și totul e roz bonbon!
    Nu știu tu ce zi ai avut, dar eu am avut deja parte de toate cele 3 ceasuri rele.
    Dar mâine-i miercuri, lumea se va învârti în cercuri… 😀

Lasă un răspuns la ch3815h Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.