Covid-19, acest Kobayashi Maru al vietii reale

Pentru cine e fan Star Trek, referinta din titlu e mai mult decat clara. 😀  Pentru cine nu stie ce e Kobayashi Maru din Star Trek, o explicatie aici. 

Iesim sau nu iesim din carantina? Dam drumul la economie sau nu dam drumul? Salvam vieti sau economia? Atatea dezbateri si opinii pro si contra cati formatori de opinie sau presupusi formatori de opinie circula liber pe Internet. Bineinteles, sa imi dau si eu cu parerea. 😛

Nu cred ca exista raspuns corect. Si, sincer, nu mi-ar placea sa fiu in pielea nici unui guvernant in acest moment. Stiti de ce?! Pentru ca oricum ai da-o, bine nu iese si oamenii tot vor muri.

Tii lumea in carantina totala, adancesti criza economica. Si, culmea, nu e vorba doar de bani ci si de vieti omenesti. Multe. Orice criza financiara atrage dupa sine un val de depresii si sinucideri plus un val de foamete, deci morti in plus. Mai mult, pe fonul lipsei de resurse, creste violenta, deci si rata mortalitatii.

Apropo de violenta, mi-e si teama sa caut statistici pentru violenta domestica din perioada carantinei. Asta apropo de vieti omenesti.

Nu tii lumea in carantina, merge economia, dar se plimba liber si SARS-Cov2 si creste numarul celor care au nevoie de terapie intensiva. Ajungi la supra solicitarea sistemului sanitar si la multe decese raportate dintr-o data (impactul emotional e mai mare decat acelasi numar de decese cauzate de criza economica in urmatorii 5 ani, de exemplu).

Asadar ce faci? Cum o fi mai bine? Sa accepti multe decese dintr-o data sau esalonate in urmatorii ani? Exista „mai bine” in situatia asta? Ma indoiesc profund.

Tot ce pot eu sa spun e ca nu pot sa evaluez situatia asa cum o evalueaza un grup de experti. Care grup oricum nu poate oferi o solutie pe placul tuturor. Si care grup isi asuma decese. Eu nu cred ca majoritatea celor ce comenteaza de pe margine inteleg ce inseamna asta – sa stii ca orice solutie ai propune, o sa fie rau si tot vor muri oameni in plus fata de rata mortalitatiii naturala intr-o perioada „normala”.

Oleaca de calm, la toti ni-i greu.