Epopeea unui mutat nereusit

Ne mutam cu biroul. Mai bine zis, ar fi trebuit sa ne fi mutat deja. In fapt, ne-am mutat pe jumatate. Aproape tot ce ar fi putut sa mearga prost, prost a mers. Aproape tot si nu chiar tot, ca altfel nu mai aveam toti creierii acasa sa va scriu asta.

Dar sa va povestesc, sa nu cumva sa uit toate astea, sa am de ce rade peste ani si ani.

Stiam de cateva luni ca ne vom muta de la etajul doi la primul. De vreo doua luni stiam chiar si data. Data care nu a fost pe placul nostru musai, nici pe placul muncitorilor care au renovat biroul, dar a fost impinsa la inaintare de proprietar si antreprenorul belgian. Pe asta din urma il suspectam ca habar nu are cum sa puna o caramida cu mortar, ca altfel ar fi prevazut o saptamana sau doua de intarziere pentru probleme exceptionale. Probleme care chiar au aparut, doar ca el a ridicat din umeri si a impins muncitorii la si mai multa munca.

Coleguta mea cea anxioasa a planificat mutatul asta in cele mai mici detalii. Avea programarile notate cu punct si virgula, un tabel in excel mai detaliat decat a fost vreodata planul meu de la nunta. De planul de nasteri nu zic nimic, ca nu am avut. Eu am refuzat sa ma ating de planul ei ca intram in fibrilatii cand vedeam atat informatie. Mi-am facut planul meu mai pe scurt, concis si cuprinzator.

Si vine saptamana cu mutatul. Ce sa vezi?! Biroul de la etajul intai nici pe jumatate gata. Fibrilatii, soc si groaza. No, io vineri mut serverul, nu ma intereseaza. Si conexiunea Internet, si liniile telefonice. La 12 va tai tot sus, jos nu puteti lucra, la facut cutii cu voi! Stiu, mastera tare mai sunt.

Si acum incepe epopeea…

Vineri

  • Serverul s-a mutat, rackul si el, tat normal.
  • Conexiunea de internet s-a mutat si ea, doar ca nenea tehnicianul a pus un modem cu IP variabil. Ne-am prins luni cand a trebuit reconfigurat VPNul. Revenim.
  • Liniile telefonoice din canci. Trebuia sa trecem de la ISDN la VoIP, dar stai sa vezi ca zece din liniile voastre de fapt apartin si unei banci. Cum adica?! Pai unii mai talambi nu si-au facut bine treaba. Hai ca rezolam pana luni la 8 si revine tehnicianul sa termine treaba.

Sambata

  • Se muta cam jumatate de birou, baile si bucataria complet nefunctionale.
  • Din exces de zel, electricianul a schimbat masinariile de wi fi, reconfigurarea nu s-a putut face, niste imprimante au ramas in plop si plopul in aer.
  • Coleguta mea decreteaza ca tot planul ei minutios stabilit a fost pe degeaba.
  • Totusi IT-istul reuseste sa conecteze vreo 5 calculatoare si centrala telefonica.

Luni

  • Informam providerul de net ca a gresit modemul. Ne taie netul pana peste doua ore cand vine noul modem. Alo, gara! Stai asa! Lasa netul. Vine tehnicianul si ma ia drept femeie nestiutoare cand ii zic ca da, vreau IP fix. Nu, ca sa il sun pe It-ist. Io-s. IP fix. Tot nu ma crede. Ca nu-s barbat. Mama ta de soarec misogin! Pana la urma ne da IP fix, il mai parui oleaca cand ma ia la suturi ca adresa MAC nu-i de la wi fi (stiu, bre, du-te si cata-ti de IP-urile tale!) si pleaca fara sa zica la revedere. O fi zis altceva in capul lui…
  • Wi-fi ul tot nu merge. Ca deh, cam greu sa il configurezi fix cum era sus. A doua varianta era sa reconfiguram tot ce era in retea dupa noul router. Niet, bedankt!
  • De telefoane nu mai zic nimic. Pana la urma tehnicianul a piratat liniile vechi de sus. Dar acum era o defectiune pe magistrala, deci mai stati oleaca pe aproape si fara telefon.
  • In tot timpul asta, dintr-o eroare greu remediabila, telefonul de la munca era deviat pe mobilul meu. Nu am primit atatea apeluri in cinci ani cate am primit in dimineata aia.
  • Macar am reusit sa mutam imprimanta cea mare fara mari batai de cap.
  • Nu mai zic ce praf si ce zgomot in jurul nostru.
  • Colac peste pupazoi, pica curentul. Fix la 5 minute dupa ce a plecat electricianul nostru de la noi.

Marti

  • Cumva am repornit telefoanele.
  • Internetul mergea.
  • Curent – checked si asta.
  • Wi fi tot nu.
  • Baie si bucatarie – naveta la etajul doi.
  • Zgomot, paf, curent – vai, ce ma dor urechile! (Pana ieri nu imi amintesc sa ma fi durut vreodata urechile.)

Miercuri

  • Nu-i cu mult mai bine. Dar merge wi fi ul.
  • Probabil o sa putem folosi bucataria azi.
  • Am o groaza de chestii admin de facut, dar stau si scriu pe blog ca sa descarc nervii. Ca de doua zile fac numai chestii tehnice ce implica cablare, server map si alte traznai de nereprodus ca o crede careva ca injur in alta limba.
  • Coleguta mea cu planul super detaliat imi paseaza sarcini, ca doar nu degeaba vorbesc romaneste exact ca si muncitorii. Agrhhhh!

Ziua de maine vine, teoretic, cu mutat restul biroului si cu si mai mult miros de vopsea.

Ma bate un gand in loc de master in psihologie sa fac un curs oficial de cablat birouri si IT support si sa ma reprofilez.

Amu ma duc sa mai amusin o cafea si sa caut un pahar. Nu stiu unde, dar sper sa gasesc.

Un gând despre „Epopeea unui mutat nereusit

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.