Stress mare, mon cher. Acasa cu Spock, la munca cu mutatul. Ca ne mutam vineri un etaj mai jos si deja unii mai stressomani au cosmaruri. Apoi vin la munca si varsa totul pe altii. No, si daca stress, sa decompensam cu oleaca de zambete. 🙂
Daca e vara* in Belgia, apai e si masina de inghetata. Adica o camioneta frumos pictata care face turul cartierului si se opreste pe la intersectii. Pune muzica sa te anunte ca e pe acolo si asteapta 5 minute sa apari in izmene sa iti iei inghetata.
S-au prins si copiii ce e cu camioneta si cu cantecelul. Mai ales ca avem geamuri mari la strada mare si acces facil pe pervazul mare. Si au inceput sa miorlaie ca vor si ei inghetata. Sa miorlaie dupa inghetata peste miorlaielile obisnuite varstei…
Vreo trei zile le-am tot zis ca nu am cash si ca nu pot plati cu cardul. Perfect adevarat, chiar nu am mintit. Si am promis ca vin acasa cu bani cash.
Am pus cash in portmoneu, nu a mai venit masina. Pandeau copiii mei seara geamul ala ceva de speriat. Oare a trecut? Mama, dar daca iesim la plimbare si trece masina? Mai bine stam aici.
Pana la urma s-a nimerit o zi in care a trecut masina si aveam si eu cash. Eram efectiv in maieu si chiloti. Copiii tipau ca vor inghetata. Pai, hai, imbracarea, sa luam inghetata. Ei mai destepti ca mine – nu, mama, du-te tu ca esti mai rapida, asteptam aici. No, si trage pantaloni, ia flip flopsi si iesi rapid.
In timp ce ieseam pe usa am primit ordin ca musai inghetata sa fie roz. Si cica pana m-am intors Glad a repetat obsesiv, ca orice toddler ce se respecta, „ghetata rrrroz”. (Nu au probleme cu rrrr ca vorbesc franceza de la nastere. :))))) )
Bineinteles, pana m-am coit eu prin casa dupa bani si pantaloni, masina si-a luat talpasita. Cand ieseam din bloc am vazut-o cum se pune in miscare. Stiam ca o sa opreasca intr-o intersectie pe aproape, dar nu stiam in care. Si pe la noi strazile sunt destule si cu multe intersectii. Si dai si alearga dupa masina.
Dai si alearga in conditiile in care nu am mai facut sport de aproape 5 ani. (Aham, aud si eu cat de naspa suna!) Si mai aveam si flip flopsi in picioare, da?! Fraticule, dupa doua intersectii eram varza. Dar stiam ca daca ma intorc fara inghetata roz acasa o sa fiu mancata de vie. Motivatie mai mare ca sa imi iau picioarele la spinare nu am mai avut de mult.
Am prins masina. Si mai avea si inghetata roz. Da, eu am fost ciudata care nu a cerut inghetata de fistic/vanilie/capsuni/etc., ci am cerut inghetata roz.
Mbon, am pus mana pe doua cornete cu cate o bula de inghetata fiecare. Eram cam la 5 minute de mers pe jos de casa, afara doar vreo 25 de grade. Mi-a fost teama sa nu trebuiasca sa ling toata inghetata aia pana ajung acasa. Totusi, am ajuns acasa cu destula si pentru ei.
Ma asteptau la usa de parca veneam cu Sfantul Graal. I-am pus la masa si s-au apucat de mancat inghetata roz. Abia pe la jumatate au remarcat ca are gust de capsuni. Si Malvina m-a intrebat daca are zahar. Apai, mai conteaza dupa ce ai mancat jumatate?! Bineinteles, pe la jumatate Glad deja era roz peste tot. Inclusiv pe tricou si pe scaun.
Eu am avut febra musculara vreo doua zile dupa.
Si uite cum asta a fost cea mai sportiva inghetata mancata de copiii mei vara asta. 😛
*vara – adica vara calendaristic, ca deja au trecut caldurile si suntem pe la o maxima de 20 de grade. 🙂
Jurnal de Belgia 