Masura unei natii

Saptamana trecuta citeam pe undeva despre o sobolanita salvata de pompieri in Germania. Animala mancase prea mult, se ingrasase si a ramas blocata in gaura unui capac de canalizare. Niste copii au vazut-o si au sunat la pompieri. Astia au venit cu un echipaj complet, veterinar, cred ca si psiholog pentru sobolani (glumesc!) si au salvat-o.

Nimeni nu a torturat-o pentru amuzament, nu a fost calcata pe cap „sa moara, da-o naibii!, copiii nu au fost batuti ca de ce au chemat pompierii, ba din contra.

Cam in acelasi timp, responsabilii U Cluj (Romania) au omorat patru ciori si le-au agatat in par pe stadion sa sperie si alte ciori sa mai treaca pe acolo.

Cam tot in acelasi timp, undeva in Marea Britanie ardea o casa si un adapost pentru porcusori de guineea. In timp ce proprietara aproape a murit incercand sa isi salveze nepotul (nu a reusit), cativa copii din localitate impreuna cu alt nepot de-al proprietarei casei au salvat 16 porcusori de guinea. Din pacate restul pana la 35 au pierit impreuna cu baietelul.

In timp ce in alte tari, statistic vorbind, bataia nu e rupta din rai, in Romania inca e. In timp ce in alte tari, tot statistic vorbind, ca nu e nimeni perfect, se pretuieste viata in orice forma, in Romania omoram voit ciori si le atarnam in par. Si aruncam cu acid pe caini si agatam pisici in copaci.

Asta asa, ca sa stiti de unde ni se trage. De la lipsa de empatie, de la descarcat furii pe altii mai mici si mai slabi ca noi. Pana nu o sa facem un efort constient sa respectam fiintele si mediul din jurul nostru, nu o sa ne mearga mai bine.

Discutia e lunga si e un cerc vicios. Dar trebuie sa incepem de undeva.

Eu am ramas blocata la cele patru ciori.