Fericirea si un Stokke Tripp Trapp

Deja vreo cativa cred ca sunt nebuna. Nicio problema, nu ma deranjeaza. Imi place de mine asa. :)))

Ideea e ca aseara am fost tare fericita ca am reusit sa pun mana (generic vorbind) pe un scaun de masa pentru plodul mititel. Nu ca nu ar manca in cada acum, doar ca ii cautam un scaun anume, identic cu al ploadei mari.

Malvina a primit un Stokke Tripp Trapp pe la 18-20 de luni. Luat la mana a doua de la niste amici cu copii mari. Fata lor il folosise 12 ani (da! doisprezece, nu e greseala acolo!) si crescuse mare. Unul nou costa vreo 200€, noi l-am „primit” cu 25€. Malvina s-a indragostit pe loc de el ca putea sa se urce si sa se dea jos singura.

Glad e mai bine facut si de cateva luni bune se urca pe scaunul ei si cere sa manance acolo. Bineinteles, iese razboi.

Ce e asa deosebit la Stockke Tripp Trapp asta? Pai are doua placi si se poate regla pe inaltime. Unde sa stea copilul ca sa ajunga perfect la masa si unde sa ii stea picioarele ca sa nu atarne sau sa il curme. Iar picioarele sunt gen talpa, deci mai greu cu basculatul pe spate chiar si pentru vizigotii si ostrogotii care se trantesc de spatar.

Glad acuma sta pe un scaun normal cu inaltator. Dar trebuie pus si dat jos de acolo. Asta daca nu vrem sa isi sparga dintii. Plus ca daca trage o spinare de spatar, basculeaza.

Revenind la karma. Amicii mi-au zis saptamana trecuta ca baietii lor nu cresc asa repede si ca nu pot renunta inca la scaun. Panica! Dar mi-am zis ca ma apuc sa ma uit dupa altele, poate oi gasi ceva tot asa de ieftin. Ma gandeam la maxim 75€. Pentru un scaun pe care il vom folosi macar 10-12 ani, un pret onorabil.

Numai ca… Tot ce am gasit saptamana trecuta erau si colorate (avem unul natur si al doilea musai sa fie la fel ca sa evitam alte razboaie) si scumpe. Cam de la 80€ in sus.

Aseara intru pe un grup mic si local de reciclat chestii pentru plozi mici. Primul anunt din lista, postat in urma cu 5 minute, scaunul! Fix ce cautam! Imi tremura mana pe tastatura sa raspund repede inaintea altcuiva. Am reusit, dupa mine inca vreo trei. :)) Dar dupa mine! Prêt sub bugetul nostru maxim.

Si karma continua. Scaunul nu era in Bruxelles, ci pe langa. Noi nu avem masina. Ii zic tipei ca i-l platesc pe loc si ca gasesc eu un prieten sa treaca sa il ia de la ea. Imi zice ca daca imi convine, il poate aduce in Bruxelles la munca la ea si sa il iau de acolo. Ce sa vezi? Biroul ei e fix pe linia celor doua tramuri care ajung si in fata casei noastre. Si relativ aproape si de biroul meu. Azi ma duc sa il iau.

Uneori imi iubesc karma. Deseori ma ingrozesc la gandul ca s-ar putea sa se supere pe mine intr-o zi.

Oricum, cred ca am speriat-o oleaca pe tipa la ce disperata eram sa il platesc mai repede sa fiu sigura ca el meu. :)))

Gata, amu ma intorc la bugetele mele. Fericita ca avem inca un Stokke Tripp Trapp. Si mult Lego.

P.S. Recomand cu toata caldura din lume Stokke Tripp Trapp. La mana a doua, daca aveti cum. Asta si nu alte imitatii. E un design simplu si sigur. Si placile alea doua ajustabile sunt ideale pentru pozitia corecta a copilului la masa.