Am culcat copiii de prânz, mi-am făcut o cafea și profit de (sper) o oră de liniște. Să vă scriu despre Die Baben, cum o alintăm noi. Sau mai bine zis „baba blocului”.
Am ajuns la concluzia că fiecare clădire / complex de locuințe compusa din mai mult de 3 apartamente are o babă sau echivalentul său. Uneori e un domn mai tânăr, alteori un moș, alteori o domnișoară, depinde de situație.
Unde locuim noi acum, Die Baben e o doamnă la vreo 70 de ani, acompaniată de soțul său. Din păcate, soțul suferă de Alzhemeir și a rămas doar ea cu adevărat pe baricade.
Disclaimer: Noi o alintăm „Die Baben”, chiar ne înțelegem bine cu ea.
Revenind la Die Baben, întâmplarea face că locuiește fix sub noi. Sau noi fix deasupra lor. Așa că musai sa ne înțelegem bine având în vedere că avem doi huno-vizigoto-tătari care aleargă, țopăie și urlă cam 3-4 ore pe zi plus weekenduri.
Die Baben a noastră știe tot. De un an de când locuim în clădire eu tot nu îmi știu toți vecinii la față. Apăi detalii despre ei! Am aflat totul în jumătate de oră de conversație cu doamna. Nu că aș mai ține și minte.
Când plecăm pe undeva mai multe zile, o lăsăm stăpână pe plantație. Adică pe post de cameră de luat vederi să supravegheze dacă vin sau nu hoți.
Dacă e nevoie să vină vreun instalator sau mai știu eu ce, ea rămâne șef și peste moșia noastră.
Astea sunt aspectele pozitive. Că orice Die Baben vine la pachet și cu „probleme”. Problema lor e că au prea mult timp la dispoziție să facă din țânțar armăsar.
De pildă… Am vrea să ne instalăm un al doilea wc în casă. Se poate face, locul există, au făcut-o și cei de deasupra noastră. Numai că… Acest aspect constituie subiect de discuție la toate întâlnirile dintre Die Baben si prietenii lor. Deja am aflat tot ce ar putea să se întâmple nașpa din cauza acelei toalete. Cum ar putea să refuleze, cum ar putea să nu curgă apa sau să curgă unde nu trebuie etc. Astea deși am explicat că foarte probabil va fi o toaletă folosită mai mult de copii. Și se știe că copiii mănâncă mult și defechează imens. Mai ales ziua când sunt la creșă și școală…
Altă pățanie. Avem o piscină gonflabilă în mijlocul livingului. Plină cu bile de plastic și jucării. Au observat-o cu ocazia vreunei vizite de curtoazie. Și i-au explicat lui Mr. G cum copiii pot face stropi de apă pe parchet care să se infiltreze la ei. El, săracul, nu pricepea despre ce e vorba. A priceput până la urmă și i-a asigurat că nu punem apă în ea niciodată. Sper că l-au și crezut.
Cam asta e varianta actuală de „baba scării”. Voi ce variantă aveți?
Baba noastră e bavareza si „putin” amatoare de tarii. Sotul ei a fost Hausmeister multi ani pana sa se imbholnaveasca si sa treacă la cele sfinte. De atunci a ramas cu ideea ca ea e seful de scara. Se ia de toti copiii, controlează toate ferestrele de la toate etajele (7!) si de la beci sa nu cumva sa fie deschise. Nu contează ca e vara, iarna sau sunt doar rabatate. Nu domne’, sa fie închise ca ori vin hoții ori se face frig la ea in baia mica si nepotii nu pot sta pe buda ca e rece. Nu stiu prin ce metode a ajuns ea la concluzia asta, dar na… Ca pt orice bavarez autentic, berea e aliment dar mai da iama si-n spirtoase.