Vreau vacanta

E atat de cald in Bruxelles ca vreau vacanta. Atat de cald ca se ridica praful in parcuri si iarba e uscata. Atat de cald ca seamana a Bucuresti in toiul verii.

Din motive organizatorice nu mai am ora mea de singuratate, in schimb ma dau huta cu tramvaiul sa iau un copil de la stagii. Automat toata rutina noastra de seara e dusa pe apa sambetei si o sa continuie asa o perioada.

Apoi vacanta. Vacanta cu doi toddleri. Asa sa ma ajute toti zeii obscuri de pe Google.

Nici macar nu visez sa dorm pana tarziu. Doar sa nu urle amandoi in acelasi timp si chiar tot timpul cat sunt treji. Speranta moare ultima.

Si totusi, avand in vedere ca o sa stam mult la aer, ca amandorura le place sa doarma in carut, dar si sa alerge liberi, cred ca o scoatem noi cumva la capat. Ma gandesc doar daca Costobocului o sa ii placa la Planetariu, sau Piscoata intra cu tat-su si eu pandesc piticania alergatoare.

La job apar urgente mai urgente, unii nu se misca cu destul talent, altii au impresia ca sunt buricul pamantului. Si altii imi pierd vremea, dar despre asta alta data.

E atat de cald in Bruxelles ca pana si porcusorii stau tarsiti prin custi, va las o poza la final.

Apropo de porcusori, iar le cautam frenetic babysitter. De data asta cred ca am gasit pe cineva à la long. Ca deja devine frustrant.

Acum ca m-am plans, ma intorc la urgentele mele mai urgente aparute din colbul emailului.

Iaca poza cu porcii. Va povestesc zilele astea si ce mai fac ei.