Sunt o mama denaturata: NU mai cititi acest blog!

Disclaimer: Aceasta postare este… „decat” o postare. Fiecare sa o citeasca si inteleaga dupa cum poate.

Cum, necum am ajuns un fel de persoana publica. Una mai mica, asa, dar destul de mare incat altii sa imi judece viata si sa imi dea sfaturi. No, si cand doi iti spun ca esti beat, du-te si te culca! Adica cand vreo cativa imi sugereaza / spun pe sleau ca sunt o mama naspa, ma gandesc ca e corect fata de toata lumea sa insir motivele pentru care sunt asa naspa si sa va avertizez sa nu ma mai cititi sa nu cadeti in aceeasi problema.

Asadar, iaca motivele (unele, ca probabil sunt mai multe, dar nu au mai apucat sa mi le spuna) pentru care sunt o mama rea, naspa si denaturata:

Cred cu tarie ca un copil oricat de mic ar fi stie mai bine decat noi care ii sunt nevoile. Parintele / adultii sunt in jurul lui ca sa il invete sa si le exprime intr-un mod dezirabil social, sa il ajute sa si le implineasca. Cu siguranta nu suntem langa ei ca sa le impunem ce credem noi ca ar avea ei nevoie.

Ca o continuare la punctul de mai sus, imi las copiii sa iasa in tricou la 4 grade ca sa vada ca chiar e frig afara si mama nu le spune baliverne. Ii las sa mearga fara sosete in cizme. Ii las sa sara prin balti si sa se ude fleasca. Ii las sa bantuie prin toata casa si sa exploreze ce au ei chef. Ii las sa manance nisip la groapa cu nisip. Si as putea continua cu aceste chestii super nasoale pana maine.

Probabil fara nicio legatura cu faptul ca locuim intr-un climat umed, dar cu mare legatura cu fraza de mai sus, copiii mei au muci macar jumatate din an. Iar eu sunt nepasatoare la suferinta lor si nu alerg imediat la pediatru ca sa imi dea sacosa de medicamente sa ii tratez preventiv.

Idem cand au temperatura. Sunt atat de nebuna incat chiar urmez cu sfintenie protocolul acceptat unanim in Europa. Asta in loc sa fug la 38,5 la urgente.

Bineinteles, pe de alta parte, alerg cu porcusorul de guineea la urgente si il tin in spital cate 4 zile ca sa il tratam de pneumonie. Facem si terapie laser si alte cele.

Ii las sa faca ce vor. Le zic tare rar NU, incerc din rasputeri sa reformulez si sa incep cu ce au voie sa faca. Dar ma feresc sa ii cicalesc si sa stau cu NU in gura toata ziua. E de mirare parca cum copiii mei nu se urca in cap la altii si nu au devenit un pericol social inca.

Nu ii oblig sa se iubeasca, sa isi imparta jucariile, sa se pupe cu toate rudele, sa cante si sa danseze la comanda. Le explic, le exemplific, dar nu ii oblig. Oricum, avand in vedere ca sunt o mama naspa, naspa vor intelege si ei. 😀

Am acceptat opinia unui pediatru si a unui medic specialist imunolog, am citit si prospectele in paralel, si mi-am nenorocit un copil acceptand sa facem 4 vaccinuri in acelasi timp. Sunt atat de crizata incat am vrut sa il imunizez cu orice pret. Adica pret de doua varfuri de temperatura in 48h si o maraiala usoara.

Pentru ca e RAU sa lasi un copil de aproape doi ani sa muste din pachetul de unt. E rau! E de datoria mea sa ii invat ce e bine, e de ajuns doar sa ii explic. Pentru toti cunoscutii si necunoscutii mei care au mancat unt direct din pachet cand au fost copii, sunteti niste oameni rai! Ati facut rau!Voi si parintii vostri! Iar eu habar nu am ce e bine si rau pe lumea asta…

Refuz sa las un copil mai mic de doi ani sa se uite la televizor. Iar dupa doi ani e cu limita. Sunt o mama naspa pentru ca il tin departe de micile placeri ale vietii care, fie vorba intre noi, au fost corelate pozitiv cu diagnostice de ADHD si autism social la varsta scolara. Sunt o mama naspa!

Sunt o denaturata si pentru ca citesc etichetele produselor pe care le ofer copiilor si pentru ca incerc sa ii tin departe de dulciuri cat de mult posibil. Iar ii vaduvesc de micile bucurii ale vietii datatoare de carii si obiceiuri alimentare minunate. Ca doar pe vremea noastra… Si uite ce bine am crescut! Sa nu mai exageram atata!

Bineinteles, sa nu uitam ca folosesc diverse apelative hidoase, rele si complet aiurea ca sa imi denumesc copiii. Cum ar fi Bulbuc, Gulie, plod, costoboc, Piscot, Gogoasa, naparca, dovleac, marmota cu baterii, pastarnac flausat si ma opresc aici ca sa nu va plictisesc.

Mai am si pretentia absurda sa ii invat sa traiasca cu simtul umorului. Cui ii trebuie asa ceva?! Noua, astora naspa si rai!

Dar, cel mai tragic e ca imi expun TOATA viata aici pe blog. TOATA! Atat de rau am ajuns incat toata viata mea se rezuma strict la cele cateva patanii pe care le pun cand si cand pe blog. Nu fac nimic altceva in viata decat sa astept sa se mai intample ceva ca sa am ce posta pe blog.

Mai mult, imi expun aici copiii cu chestii super nasoale pe care niciun alt copil de varsta lor nu le face si care sunt extrem de stanjenitoare daca le vor citi peste cativa ani. S-a dus pe bip bip ideea mea de a citi blogul asta impreuna cu ei cand vor fi mai mari. Am fost adusa cu picioarele pe pamant la sfanta realitate!

Aoleu! Si era sa uit! I-am dus la cresa de la 4,5 luni in loc sa ma las fara job si fara venit sa stau cu ei acasa.

Si continui un obicei dezgustator care, pe baza discutiilor unor mame, o sa imi nenoroceasca fata pe viata – o alaptez inca la aproape trei ani. Si nici nu planuiesc sa ma opresc, ca nu vrea ea, dar de fapt sunt eu egoista si nu vreau eu si ma ascund dupa impotenta asta.

Si mai si dormim impreuna. Alt obicei care o sa-i distruga pe viata, o sa-i faca niste dependenti emotional. Tot de la Consiliul Mamelor citire.

Bineinteles, ca orice copii de mama naspa, ai mei nu ajung la pediatru. Astfel incat acest pediatru habar nu are cat de urat, rau si denaturat ma port cu copiii mei. Adnotarile alea din carnetele lor de sanatate in care scrie ca au o dezvoltare minunata si o stare generala foarte buna sunt niste baliverne inimaginabile pentru care am dat spaga la o asistenta.

No, ce pot eu sa mai zic?! Aveti grija ce cititi… Si cum cititi… Si mai cautati un psiholog din cand in cand ca poate nu strica un reality check din alt cand in cand.

 

P.S. Am uitat – sunt si o agramata! Si nici nu ma bag in borsul altuia…