Cica (iar) sunt in concediu… de maternite

De ieri amfost obligata sa stau acasa. Adica nu mai am voie sa merg la munca, ca dupa 39 saptamani asa-i filmul.

Ultimele zile la munca au fost si ocupate si cu fluctuatii in nivelul meu de stres. Ocupate ca am avut diverse pe care voiam sa le termin. Stresante pentru ca sunt prea exigenta cu ceilalti. Sau cred ca toti sunt in stare sa urmeze instructiuni scrise si clare (genul de algoritm logic). Iar cand se dovedeste ca nu prea le iese, mai ales daca e vorba de persoana care trebuie sa ma inlocuiasca cateva luni, ma hiperventilez la gandul ca tot eu trebuie sa adun dupa ei.

Dar noi sa fim sanatosi. Ca eu am fost tare multumita luni, in ultima zi de munca, cand am reusit sa inchid contabilitatea pe 2016 si la ultima asociatie care imi mai ramasese pe creier lista. Cautam de nebuna 5,04€. De vreo luna asa. I-am gasit fix pe ultima suta de metri.

Si ieri a fost prima zi de concediu prenatal. M-am odihnit de m-am spart in bucati. Mai aveam un pic si nu as fi avut timp sa stau degeaba 10 minute sa ma dau huta pe Facebook. Azi uite ca am reusit sa deschid laptopul (se stransesera paianjenii pe el…) si chiar sa scriu pe blog de acasa! Deja pot spune ca mari minuni se intamplara.

Dar sa nu credeti ca stau chiar degeaba. In timpul asta supraveghez si 3 porcusori pe care vreau sa-i cuplez. Asta asa, in ciuda Coalitiei pentru familia traditionala – eu vreau menage à trois cu trei masculi… Pana acum pare in regula, albii par plictisiti si vor acasa, negrul s-a culcat in cutia cu fan. In ritmul in care li se rupe unul de altul, vineri ii punem impreuna. Dar nu inainte de a schimba fundul custilor si de a face curatenie generala la ei.

Gulie face bine. E pe calea cea buna, dar probabil nu iese saptamana asta. M-a ascultat ca i-am tot explicat ca mai am chestii de facut (tuns, kine, porcusorii). In schimb ma baga in boala ca sor-sa: la monitoring nu are stare. Topaie ca o caprita de nu il capteaza niciun senzor. Dupa cum se arata, zeii cu mila ca iar o sa am unul fara buton de pornit / oprit si cu baterii nelimitate.

Acuma, ca sa fiu sincera, e de inteles, ca nici dumma ma-sa lor nu-i mai breaza. Nu sta locului nicio clipa. Nu stiu cine e, ca nu o cunosc, dar asa am auzit. :))) Kinetoterapeuta imi spunea ultima data: „stiu ca iti e greu sa te opresti, dar sa stii ca trebuie!” :)))

Amu ma duc sa strang porcii de prin casa si sa ii pun la loc in custile lor inainte sa iau Bulbucul de la cresa. Ca asta de-i vede liberi, vrea sa doarma cu ei si sa le manance fecalele.