Despre blog

Scriu despre ceea ce sunt

De vreo cateva luni ma lupt cu mine.

Ma lupt sa nu scriu prea mult despre parenting si copii pe blogul asta ca sa nu-l transform intr-un blog pentru „mamici care dau laptic si papica”.

Ma lupt sa gasesc si alte subiecte amuzante sau serioase care sa iasa din sfera asta a copiilor si sa satisfaca majoritatea cititorilor.

Si saptamana asta mi-am dat seama ca o iau pe panta ipocriziei, una din trasaturile care ma enerveaza cel mai tare la altii.

Pentru ca, in general, scriu despre ceea ce sunt si traiesc. Si, in prezent, viata mea e dominata de chestia asta cu mamicia, chit ca incerc din rasputeri sa mai fac si altceva in afara de asta si chit ca nu cred ca sunt doar mama pe lumea asta. Dar, in aceasta perioada, sunt in principal mama Bulbucului, care fura minute seara ca sa se duca sa mai stea de vorba si cu porcusorii.

Mai mult, tot in aceasta perioada studiez (nu chiar de zor) ca sa ma specializez in psihologia copilului. Asadar, se pare ca asta sunt in acest moment al vietii mele.

Si cum inca nu am renuntat la ideea de a schimba lumea, dar mi-am gasit o nisa in care as vrea sa actionez, iaca o sa mai fie si articole de parenting / cresterea copiilor pe blogul asta. O sa le marchez ca atare inca din titlu, exact cum altii marcheaza publicitatea, asa ca cui nu-i convine, poate sa faca cale intoarsa.

Dar eu va sfatuiesc sa le cititi. Ca sigur aveti vreo mama debusolata prin preajma careia ati putea sa-i impartasiti din informatii.

Asadar, cu riscul de a pierde din cititori, dar si cu ala de a castiga altii, o sa scriu despre ceea ce sunt si imi marcheaza viata in anumite perioade ale vietii.

Anunțuri

8 gânduri despre „Scriu despre ceea ce sunt

  1. Asa patesc eu de cand il am pe Bruno. La un moment dat mi-am dat seama ca umplusem blogul de povesti despre cainele meu. Am vrut sa le sterg, apoi am inteles ca asta imi e viata, asta sunt eu. Cui ii place ramane, cui nu, salutare.

  2. Eu cred ca cine te citeste , te citeste pt ceea ce esti tu in totalitate . In viata fiecarui om sunt etape si etape. Este normal. Scrii despre etapa prin care treci. Cine nu pricepe asta…good riddance.

  3. „Ca sigur aveti vreo mama debusolata prin preajma careia ati putea sa-i impartasiti din informatii.” -> Nuca toate stiu deja ce-i mai bine pt ele si puiul lor. Si-i curios cum mai toata lumea vrea sa impartaseasca altora, da’ nu sa primeasca nicicum, ca s-a „documentat” deja.
    Nu-i bai oricum, numai imi pare mie amuzant asa.

    1. Diana, sincer, eu sper ca informatiile astea sa le fie de folos celor care primesc sfaturi „binevoitoare” gen laptele nu-i de ajuns, daca dormi cu copilul il inveti prost, cand face un tantrum trage-i o palma ca sa aiba motiv sa planga etc. Eu sfaturi de genul asta nu vreau sa aud. Si nici nu vreau sa aud sfaturi de la prieteni care si-au fosrtat copiii sa manance rosii „ca sa le dezvolte gustul” (adica le-au tinut gura deschisa cu forta si bagat pe gat!!!) sau care i-au lasat sa planga cate o ora singuri in camera ca sa se invete sa doarma singuri. Uneori sfaturile venite de cei din jur debusoleaza rau o mama. Am avut si eu momentele mele de indoiala cu somnul pana am reluat documentarea si am invatat sa-i ignor pe cei care nu au citit un rand pe tema asta in toata viata lor. Cand am avut nevoie de indrumare, m-am dus la specialist. Moasa, kinetoterapeut, educator (apropo de somn) ca sa fac brainstorming si sa ma asigur ca instinctele mele sunt bune si ca pe viitor nu fac mai mult rau decat bine.
      Ideea scrierilor mele e sa impartasesc din ce invat si am o diploma ce imi da drept de practica. Pana la urma e un blog, cine vrea il citeste, cine nu nici macar nu trebuie sa treaca pe langa aceste „sfaturi gratuite”. 🙂
      Si eu cred cu tarie in instinctele mamei. Nu cred in sfaturile celor care „uite ca si eu am crescut copii si ce bine o duc” (a se vedea un copil care mananca doar la desene, nu stie sa-si exprime emotiile etc.).
      Chiar ieri discutam cu sotul si ii spuneam ca sunt din ce in ce mai constienta de feluri in care as putea sa ma imbunatatesc pe mine si ca e foarte greu avand in vedere ca am fost crescuta si invatata sa fiu intr-un anume fel.

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s