Schimbari

Mda, iar isi fac paianjenii de cap pe blogul asta…

Ideea e ca am ajuns intr-un punct in care simteam ca e de ajuns. Nu prea stiam ce, dar am aflat pana la urma. Bineinteles ca are legtura cu plodul si cu jobul. Asa ca acum luam masuri. Si marti a fost ziua in care s-a declansat tavalugul.

Mai inati de toate mi-am dat demisia. De tot si pe bune, cu preaviz de 2 luni cum scria in intelegerea semnata la inceput. Soc si groaza, promisiuni ca ramanem prieteni, intrebari si raspunsuri. Motivele?! Simplu! Nu mai sunt dispusa sa muncesc ore flexibile, gen ajuns cu jumatate de ora mai devreme la munca (asta presupune sa las Bulbucul la cresa mai devreme, deci si sa o trezesc mai devreme…) sau plecat pe fuga de la munca, luat copilul de la cresa, lasat acasa cu Mr. G si intors la munca. Si asa o vad putin in timpul saptamanii, macar sa pot sa o culc eu seara, nu sa stau pe la munca… Al doilea motiv are legatura cu continutul jobului, ca m-am cam saturat sa fac de toate si sa nu intru mai adanc in niciun domeniu.

Bun, deci ne despartim prieteni. Eu incep alt job de pe 15 decembrie, ca doar nu oi deveni casnica. Si noilor angajatori le-am repetat de cateva ori inainte sa-mi faca oferta ca nu ma dau in vant dupa ore suplimentare dese si neanuntate. M-au asigurat ca nu e cazul. Iar in ce priveste continutul jobului, o sa trec pe management de asociatii pur si simplu, fara pregatit pranzuri, administrat cladiri si alte cele.

Amuzant e ca la al doilea interviu, cel care a presupus si un test scris in limba engleza, m-am dus rupta in doua de somn. Imi luasem zi libera ca sa pot sa dorm si nu am reusit sa pun geana pe geana pana la ora 3 cand aveam interviul. In schimb am facut biscuiti si am baut cafea. Si am trecut marele test. Asa de bine ca mi-au facut oferta pe loc si mi-au dat tot ce am cerut in primul interviu. Desi stiam ca o voi accepta, am mai tras eu de timp vreo doua zile ba ca sa citesc contractul, ba ca sa vad ce-i si cu aia si cu ailalta.

Alte schimbari au legatura cu Bulbuc, care dupa ce a trecut prin reverse cycling, o raceala, un salt mental si un puseu de crestere si-a uitat toate obiceiurile bune si nu mai dormea decat la mine in brate. Toata noaptea. Asa ca de marti seara i-am despartit patutul de patul nostru si ideea de baza e sa o invatam sa doarma singura si sa o mutam la ea in camera. Deocamdata merge bine. Urmatorul pas, daca nu-si revine singura, o sa fie alaptatul la program ca is cam satula sa o hranesc din doua in doua ore. Noaptea. Ca ziua mananca hrana solida.

Asadar si prin urmare trecem printr-o faza de mare angajament. Am si uitat sa sarbatoresc cei cinci ani de cand sunt in Belgia, sa mai scriu la cartea mea sau sa mai fac orice altceva mai serios. Dar schimbarile sunt bune…