Chestii

Scurt istoric al nebunelii

La cererea unor fete cucuiete, azi o sa fac un scurt istoric al nebunelii noastre numite „porcusori de guineea”. Nu chiar a lor, ci a custilor lor, ca sa se vada cum s-a ajuns de la o cusca de 60cm lungime la una de 3,15m.

Asadar… Spock si Kirk au ajuns la noi in casa pe 16 martie 2013. Au fost livrati intr-o cusca miiiica, miiiica, angajatii de la pet shop asigurandu-i pe prietenii mei responsabili cu achizitia ca acel habitat va fi mai mult decat suficient pana cand vor ajunge ei la vreun an. 

DSCN3001Ulterior, cand cei doi masculi au ajuns la pubertate, adica pe la varsta de vreo 4 luni porcusoresti, si au inceput sa se ia la harta am aflat ca acea cusca e recomandata pentru un hamster. Si am invatat sa nu-i mai cred pe cuvant pe „specialistii” din pet shopuri. Am sfarsit cumparand in aprilie 2013 o cusca mai mare de vreun metru pe 60 de centimetrii. In idiotienia mea de atunci eram convinsa ca o sa le ajunga…

DSCN3126Dupa inca vreo luna si cateva jumuleli prietenesti am aflat ca nu, nu-i de ajuns nici asta pentru doi masculi. Sau ca sa-mi iau gandul ca se vor imprietenii vreodata, ca-s amandoi „alpha male”… Deci a aparut un grilaj in peisaj.

DSCN3503

Apoi prin iulie asa, cam pe cand Mr. G isi facea bagajele in Romania ca sa se mute in Belgia, mi-am dat seama ca fundul Kirkului crescuse cam mare si abia avea loc sa sara de pe casuta si sa se invarta in jurul cozii. M-am codit, m-am opintit si am mai comandat o cusca la fel de mare. Ambele custi au ocupat fix peretele pe care il vroia consortul pentru pozitionarea biroului si a calculatorului. Ghinion de nesansa…

DSCN3977Pe cand credeam ca ne-am stabilizat si aranjasem deja un sistem de cochonositting cu prietenii, iaca lui Mr. G i se pune pata pe inca doi masculi! Asadar, pe 17 martie 2014 Worf si Data se alatura familiei. Daca in prima faza i-am tinut in carantina la noi in dormitor in cusca super mica, dupa vreo 10 zile a trebuit sa gasim o solutie ca sa-i gazduim onorabil pe toti patru. Grilaje comandate din Marea Britanie, polipropilena alveolara comandata la serigrafie si rezultatul a fost pe masura.

DSCN1438Dupa cum vedeti, speranta moare ultima, iar noi am sperat ca Worf si Data vor convietuii ca fratii. Vezi sa nu! In doua saptamani am trecut la nivelul urmator…

DSCN2931(erau proaspat imbaiati in poza asta)

Dupa ce ne-am mutat in casa noua, am rearanjat custile in sir indian.

DSCN3086

De Craciun, cand eram cu burta la gura, am tinut mortis sa maresc portiunile coloratilor, care pe atunci nu locuiau impreuna. Intre timp albiturile se mutasera in aceesi camera. Apoi in martie anul asta s-au mutat si coloratii impreuna.

Si asa arata casutele lor acum. Un total de 3,15m x 0,7m, adica 2,2mp.

DSCN5288Daca speram ca ne oprim aici cu nebuneala, saptamanile trecute Mr. G imi spunea ca daca vreau sa adopt de la vreun adapost, sa caut si sa-i aduc acasa… Problema e ca nu stiu unde i-as mai pune si pe aia. Asa ca ma abtin. Deocamdata. Mai vorbim pe 17 martie 2016. (In 2015 am facut un copil in loc de doi porcusori, dar nu-i nimic pe teava pentru 2016, deci…)

Deci cam asa a evoluat nebuneala la noi in casa.

Anunțuri

13 gânduri despre „Scurt istoric al nebunelii

  1. Nu te-ar interesa un concurs? As propune anul 2020… Care dintre noi va reusi sa adune mai multe animale in casa pana atunci?
    Si cand ma gandesc ca acum cativa ani paream amandoua normale… :)))

    1. Pai chiar ii spuneam cuiva zilele trecute ca daca vreodata o sa avem o curte si casa mai mare, o sa ne luam caine, pisica, vreo doi iepuri si inca cativa porcusori. :))))

    1. Dorm in ele. Au si tuneluri „imblanite” pe care le folosesc in acelasi scop. Doar ca ei au alt bioritm, deci nu dorm o noapte intreaga.

  2. Cred ca ar trebui sa te gandesti la o casuta la curte….sincer…Nu numai ca ai avea un spatiu ceva mai mare , insa ai putea tine cont si de sfatul sotului , plus ar fi spatiu pentru voi si cea mica… 🙂
    M-a impresionat dedicatia ta pentru porcusori.Stiu cat sunt de afectuosi si atasati . Unul din fratii sotului meu a avut un porcusor,era jucaria si alintatul familiei…fiica-mea ,de cate ori mergeam la ei , se pupa in bot cu animalutul si ala era topit dupa ea , desi se intalneau rar…. 🙂 Un pupacios! 😀 Din pacate a murit anul trecut si , culmea , ne-am intristat si noi , desi , cum am scris , il vedeam rar.
    In tinerete eu am avut un hamster , pe care l-am dat cand se apropia sa implineasca doi ani , tocmai ca sa nu sufar dupa el , vazandu-l ca moare…
    Inainte sa il luam pe Samir , motanul nostru , am dezbatut ce animalut sa fie : pisica sau porcusor…Pana la urma a fost pisica , dar nu se stie ce aduce viitorul 😀 (desi am retineri , sa nu fie conflicte intre specii).

  3. Credeam ca numai nepotica mea traieste pe langa atatea animalute in casa. A avut si iepuri si hamsteri si un porumbel accidentat, toate in in acelasi timp in casa. Cand mergeam seara la ei era o agitatie de necrezut. Si la tine cred ca numai „cork cork” se aude 🙂

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s