Jurnal de Belgia · Opinii

Despre empatia lor si a noastra

Cred ca printre cele mai importante lucruri pe care le-am invatat la cursurile de psihologie a fost ca femeile si barbatii nu-si folosesc creierul in acelasi fel. De fapt, creierele noastre functioneaza complet diferit.

Printre deosebirile de tip „oau!” se numara faptul ca la ei centrul sexual e separat de restul, pe cand la noi e amestecat si tocmai de aceea noua nu ne sta capul la asa ceva pana nu-i copilul pus la somn, oala luata de pe foc, gunoiul scos etc., iar ei pot sa aiba chef chiar daca mai au enshpe mii de alte chestii de facut. Apoi, noi folosim ambele emisfere in acelasi timp, ei doar una. De unde rezulta ca noi suntem mai bune la multi tasking, reusim sa taiem salata fara sa ne taiem si degetele chiar daca ne trage copilul de fusta si intreaba de mii de ori „de ce?” iar cu o ureche tinem telefonul si ii explicam soacrei ce copil minunat a afacut. Pe cand ei daca se joaca la calculator sau sunt concentrati pe orice altceva (ca sa nu fiu rautacioasa) si mai incercam si noi sa le transmitem ceva informatii, nici macar nu baga de seama ca vorbim cu ei. Mai mult, cand femeia roaga barbatul sa faca ceva trebuie sa fie foarte explicita si sa precizeze cand, cum si de ce.

Acuma nu generalizez, mai exista si exceptii, bineinteles. Dar in momentul in care am intelege ca e cazul sa comunicam pe intelesul celuilalt, nu pe al nostru, poate ar merge treburile mai bine in cuplu. In plus, ca sa ajung si unde vroiam sa ajung, e foarte important ca doamnele sa inteleaga ca domnii nu au nicio treaba cu empatia. Adica degeaba ii boscoroditi pe la colturi ca nu va sufla sub coada desi va e rau, ca probabil ei nici nu au bagat de seama ca va e rau si oricum nu le-ar trece prin cap sa va sufle sub coada. Asadar in astfel de cazuri e imperios necesar sa le spuneti clar „mi-e rau si vreau sa ma sufli sub coada!”.

Ca sa v-o spun pe aia dreapta cu empatia, inchipuiti-va cum ar fi sa fi fost masculii empatici inca de la inceputurile evolutiei noastre ca specie. Probabil s-ar fi oprit plangand in fata vanatului si si-ar fi cerut scuze de intentie. Sau cand s-ar fi intalnit cu Gheo pe campul de lupta ar fi facut schimb de batiste, ar fi bocit oleaca ca trebuie sa se omoare si nu s-ar mai fi omorat.

Pe de alta parte femeile trebuie sa fie empatice. Ca Mama Natura e parsiva rau si le-a dat laptarii sa hraneasca puii care se nasc complet neajutorati. Asadar plodul e complet atasat de mama care trebuie sa-i asigure supravietuirea pentru continuitatea speciei. Si cum sa pricepi ce vrea puiul necuvantator, neumblator si neinteligent altfel decat intelegandu-i emotiile? Ca bocetele lor sunt toate la fel la inceput… Ba chiar si mai tarziu pentru ochii neexperimentati!

Deci, clar e?! Femeile sunt empatice (de aia tot intreaba de ce sunteti suparati!), barbatii nu-s. Tineti minte asta inainte sa va dati in cap data viitoare ca nu va raspundeti reciproc la sentimente neimpartasite verbal.

Anunțuri

8 gânduri despre „Despre empatia lor si a noastra

  1. Interesant …bine expus…original…felicitări, Mirouna …în franceză (Miruna …ca la Vaslui)
    Dar, fără diacritice…o să-i ceri masculului tău ceva…și el o să te sufle…unde-i place …că înțelege pe dos …

      1. Cred ca-l ‘stric’ eu 😀
        Ca el ma tot intreaba cum ma simt, ce sa faca pentru mine etc. Si eu cer sa nu ma mai sacaie cu intrebarile, ca cer eu daca cazul de ceva :p

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s