Chestii

Scrisoare deschisa catre blogul meu

Draga blogule,

As vrea sa-mi cer scuze publice de la tine. Te-am cam neglijat in ultima vreme si vad cum incep sa-ti apara paienjeni pe la colturi. Mi se rupe sufletul, dar promit sa o pun pe fata care ne face curat in casa sa te mai stearga de praf si pe tine din cand in cand.

Stiu ca aparitia unui biped mic, mic, scos din cine stie ce alte cotloane intunecoase, nu-i o scuza viabila pentru abandonul partial, dar alta nu am. Nu, nu-mi ocupa ea tot timpul, dar cu siguranta imi anesteziaza neuronii. Dormitul in reprise si cu pause intre ele nu-i partea mea preferata a vietii. Dar are noroc ca-I simpatico si zambeste frumos. Ba chiar mai si rade in hohote uneori.

Asa ca ma trezesc dimineata (vorba vine, ca nu prea ai cum sa te trezesti daca nu dormi) cu un somn in mine de imi vine sa ma intorc pe partea cealalta si sa ignor ca am o viata. Bineinteles ca cel mai afectat esti tu. Si cartile mele incepute si lasate in paragina. Nu de alta, dar neuronii mei obositi abia reusesc sa-si compileze micul dejun, de postari inteligente nici nu mai poate fi vorba. Sper ca macar porcusorii sa nu-si neglijeze blogul lor. Ca sa fiu sincera, nici macar nu am mai apucat sa vad daca mai posteaza cate ceva au ba…

Mai mult, nici nu prea as avea despre ce sa-ti mai scriu. Ca in ultima vreme cam rar am avut discutii de adulti cu adulti. In general invat de zor bebeluseasca si imi bat capul unde gasesc Pampers nr. 2. (La un moment dat am crezut ca e o gluma proasta si nu exista!) Mai citesc despre Grecia, dar despre ei scriu toti si stii ca nu-mi place sa fac ce face toata lumea.

Ca sa nu ma mai lungesc pe degeaba, imi cer scuze public ca te neglijez. Sper sa nu ma parasesti si sa ne continuam relatia frumoasa inca multa vreme de acum incolo.

Cu drag,

Eu

P.S. Azi ma duc la Ikea. Nu am mai fost dinainte de a naste cu vreo 2 zile… Sper sa nu nasc iar peste vreo doua zile!

Anunțuri

6 gânduri despre „Scrisoare deschisa catre blogul meu

  1. Deja râdeţi cu hohote? Ador acele clipe, te umplu de o bucurie absolut unică. Blogul e foarte înţelegător, noi la fel, ştim să ne ştergem fiecare locul unde ne aşezăm când poposim pe aici, fii pe pace.

    1. Are momente cand rade ca sfecla. Si eu cu ea. :))) Amu a descoperit ca se poate intoarce de pe spate pe burta. Nu si inapoi, asa cva asteapta sa o salvez…

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s