Chestii, trestii... · Jurnal de Belgia

Bulbuc si porcusorii de guineea

Inainte sa nasc mi s-a spus de vreo cateva ori ca dupa ce-mi voi tine copilul in brate nu imi voi mai iubi porcusorii de guineea. De parca locurile din inima mea sunt limitate si doar pentru ca apare ceva nou care sa ocupe un loc acolo ar trebui sa elimin altceva… In prima faza am incercat sa explic punctul de vedere, dar nu prea am avut cui ca oamenii o tineau pe a lor. Apoi am incetat si am zis ca o sa vedem noi ce o sa fie.

Iaca puiul de om e acasa (momentan doarme singura in pat – stiu, sunt o mama denaturata ca nu am lipit-o cu super glue de mine sa fim impreuna mereu!) si eu inca imi iubesc porcusorii de guineea. Ba mai mult, avand in vedere efectele anti-stress pe care le au asupra mea, mi-e tare dor sa-i smotocesc cum scrie la carte, sa-l iau pe grasul odios de Kirk in brate si sa-mi bag nasul in blana lui. Cand doarme ploada singura dimineata (i se mai intampla, sper eu ca din ce in ce mai des), uit si sa merg la baie, si sa mananc, dar dau fuga repede repede la porcusori sa le fac curat si sa-i hranesc. De cele mai multe ori sunt rasplatita cu una din fazele nebunesti ale albiturilor in care isi fura mancarea unul din gura celuilalt. Stau ca sfecla pe canapei si rad.

In zilele cand Bulbuc e agitata si nu vrea nici cum sa stea fara mine, Mr. G vine cu porcusorii in dormitor si mi-i tranteste pe rand in pat. Stiu vreo cativa care se vor oripila maxim la gandul ca cu o mana tin fata la san si cu alta imi mangai porcusorii. 😀 Dar noi sa fim sanatoase! Ca pe aici mi s-a spus ca apropierea de un animal de companie ii va face bine Bulbucului. Iaca, ea are 4! Iar cand sfarsim dormind pe canapei ca sa nu deranjam vecinii cu tipetele de noapte, eu ma amuz uitandu-ma la porcusori, in timp ce pitica isi face mendrele la san ca sa se calmeze.

Asadar, ca sa concluzionez: nu imi iubesc mai putin porcusorii, in schimb imi e tare dor de ei, desi sunt in casa cu mine. Bizar, nu?! Tocmai de aia de saptamana viitoare mademoiselle Bulbuc va trebui sa se acomodeze sa mai doarma si singura sau sa doarma in landou langa canapea. Asta daca nu cumva vrea sa i-o ia ma-sa pe ulei, ca astea cam sunt efectele privarii mele de contactul cu porcusorii.

Anunțuri

6 gânduri despre „Bulbuc si porcusorii de guineea

  1. Oamenii care isi iubesc animalele au suflet bun si inima mare. Nu am sa inteleg niciodata cum pot unii sa dea pisica sau catelul dupa ce vine un copil 😦 Animalele de companie fac parte din familie si sunt niste suflete pe care le iubim si ne iubesc; cred ca cei care vor sa scape de ele nu le-au iubit niciodata cu adevarat. Si sunt de acord cu tine, fiecare are loc in inima, asta nu inseamna ca iti iubesti mai putin copilul daca iubesti si porcusorii. ❤

    1. Eu nu pot sa-i inteleg pe cei ce iau animale copilului „ca sa invete responsabilitatile”, dar nu realizeaza ca de fapt ei sunt adultii si ar trebui sa aiba grija de acel animal ca un copil de cativa ani nu are cum sa stie de ce are nevoie exact vietatea.

  2. Intru si eu in categoria nebunelor care cred ca sugarul si nimalutul de companie sunt compatibile daca se respecta niste norme de igiena. Ba , tot spre oripilarea multora, cred ca imunitatea bebelusului are de castigat, la fel si personalitatea lui. Stiu ca ai zis ca nu pui poze cu copilul dar eu tot o astept pe aia in care va dormi ingramadita intre porcusori ca intre niste pernute pufoase. 🙂

    1. Recunosc (cred ca ti-am mai spus) ca nu ma spal pe maini dupa ce-mi iau porcusorii in brate sau ii mangai. Oricum, dupa ce-i iau in brate blana lor e pe mine, deci degeaba ma spal doar pe maini. Adevarat ca de cand am venit de la maternitate s-a intamplat mai rar, dar poate mai bine ca am avut ocazia sa o introduc treptat pe Bulbuc in atmosfera. Nu vad nici urma de alergie pe ea. Si parca a trecut si aia usoara pe care o faceam eu cand intram in contact direct cu blana lor. Asadar, life is nice.

  3. ca fosta posesoara de copchil si pisica (adica am ramas numai de copchil), igiena si imunitatea nu are nimic cu animalul, ci cu parintele. Oricum bacteriile sunt peste tot, nu ies copiii mai bolnavi cu animal langa, si nici invers. Doar iese animal mai batut de copil, si mai putina atentie pt animal decat pt copil – pt ca evident, copilul urla mai tare.

    Cu alergiile, eu nu am avut nimic pana la 30ani cand nu am mai putut coabita cu pisica. Mai nasol e ca vrea copchilul sa imi aduca toate pisicile in casa.

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s