Cred ca Bulbuc e decisa sa ma ajute sa-mi mai rezolv ceva stoluri de pitici de pe creier. O fi auzit ea ca ma omoara asteptarile si incertitudinile… Ca altfel nu pricep de ce ma tine in tensiune. Oricum, e pe calea cea buna, ca eu am inceput deja sa ignor frecusurile ei (deh, ma pregatesc pentru cand o fi adolescenta) si mi-am reluat traitul vietii in general.
Tare rau sa nu ma mai duc la munca in perioada asta. Cred ca daca era dupa mine m-as fi dus pana in momentul cheie. Nu de alta, dar mi-am petrecut o mare parte din saptamana trecuta pe stand pe Facebook (am descoperit un grup secret tare misto unde nimeni nu-si da in cap pe motive de perfectiune) si pe canapei. Si asteptand. Numarand contractii neregulate si nedureroase, dar puternice. Bine, am reusit sa mai scriu si ceva chestii, dar in rest mare branza nu am facut.
Orice mi-as planifica sa fac impreuna cu sau pentru alti oameni se incheie cu fraza de rutina „daca nu nasc/intru in travaliu pana atunci”. Deja sunt de rasul curcilor: din ce eram eu sigura ca o sa o evacuez pana la finele lui martie, iaca inca e tot la caldura. Si, de ciuda, am decis sa ma apuc de treburi serioase daca tot am timp liber in perioada asta. Apropo, creierul meu deja e in faza „ioi, 5 luni departe de serviciu!”. Nu vorbesc de spalat haine si facut curat, ci de inceput articole mai ample, mers la Ikea la shopping, umblat 5 km pe jos ca sa constat ca unele magazine sunt inchise etc. In plus planuiesc sa fac revolutie in dulap si sa donez o groaza de chestii (sper ca Mr. G nu citeste asta, ca dulapul lui e primul vizat 😀 ).
Sunt si eu curioasa unde anume ma prinde momentul X. Ca in ritmul asta pobabil o sa fie pe undeva prin oras… Desi, recunosc ca stau destul de mult si pe acasa, iar cei mai afectati sunt porcusorii – le-am facut atatea poze de cred ca li se ia vopseaua in curand.
Apropo de porcusori…
Kirk si Worf
Spock si Data
Va era dor de ei, nu?! 😀
P.S. Mi-e tare teama ca o sa-mi pierd inspiratia si ca in urmatoarele luni singurele subiecte care-mi vor trece prin cap vor fi cele legate de bebelusenie. 😦
Jurnal de Belgia 
Voi încă staţi cuminţele acasă? Tot pe lângă porcuşori? Totul e să nu intri tu în panică, fata stă exact atât cât trebuie, ştie că mama ei mai are treburi de făcut. 🙂
muaaaaaaaaaaaaica ce tolaniti stau pufosii albi. Niste sexy derriere nu primim? :))
My fears exactly.. eu cred ca am dat-o pe baby topics de mult, dar aia e. Incerc sa nu fiu super-mama-laudaroasa, ca nu ma simt intocmai. Dar nici sa n-o iau pe panica 😉
Enjoy these days, eu sunt in mari temeri ca mi se va provoca nasterea daca depasesc o zi peste 40 sapt, deh.. diabetul gestational – tot nu gasesc o sursa credibila care sa-mi zica „frate, asa sta treaba”.. ma rog, soro :-S
Singurul reper sunt o poveste de nastere din UK care a fost provocata cu prostaglandina.. tot mai bine ca nu au bagat direct oxitocina, cum se baga la noi.
Eu zilele astea ma gandesc daca voi apela la serviciile unei doule, imi doresc tare sa fie cineva medicalo-supportive atunci cand o sa-l trimit pe Domnul Sot la bere cu prietenii.. am citit un articol si mi se pare cea mai buna idee: http://ta-su.blogspot.ro/2011/09/nasterea-lui-luca.html E J’ai Bistro aproape de Polizu, au si terasa.. doar n-o sa-l tin pe holuri de spital ca l-am dus ieri la MedLife sa-si faca poza la coloana si mi-a bombanit toata seara ca nu-i place la spital.. as if that’s a spital.. no, si ma gandesc ca o doula cu o scoala de moasa o sa fie numai buna, cam 400-600 lei costa in Ro si cred ca sustinerea psiho mi-ar fi wow! Sa vad daca Polizu ma lasa s-o iau cu mine, sau macar sa vb cu ea pentru un travaliu luuuung acasa si dus pe ultima suta, la expulzie, la spital..
Mi-e teama insa sa nu ma joc cu destinul cu diabetul meu gestational. Ma rog, daca nu era asta, era altceva.. asa ca the best thing I can do is not panic si sa imi gasesc un specialist care sa nu ma ia cu „o sa te slabesc eu dupa”, „ce te-ai apucat la 100 kg de facut copii”?!?
No, gata, m-am descarcat.
Azi e ziua unei prietene bune, in caz ca se hotaraste Bulbuc sa iasa, sa va fac cunostinta – pietricel.ro
Ce draguti sunt Shobolibozaurii ❤ l-am avut si noi pe Sobi cand eram mica, era al verisoarei mele Vera. Sa caut o poza..
Ah, si btw cu curatenia. Eu am incercat cu al meu Mr G (chiar se potriveste si-n cazul meu, hihi, Domnul Sot) cu curatenia din dulapul lui.. care-i mai mare decat „jumatatea” mea de dulap din care am donat o groaza.. i le-am sortat sa si le aleaga, i le-am pus pe umerase, m-am milogit catre sa aiba si bebe Paul doua rafturi, etc etc.
Tare greu!
Poarta maxim 1/5 din tot ce-i acolo si restul sta si prinde miros de dulap. Horror!
Adevarul este ca am prietene care, dupa ce au nascut, aproape ca nu mai aveai subiecte de discutat cu ele, pentru ca totul revenea la bebelushul dragalas. Mai bine stabileste o limita, gen „orice ar fi, nu scriu pe teme de bebelushenie decat o data pe saptamana”. hahaha!
Aoleu! Eu si acuma fac cu nervii dupa 10 minute de discutii pe tema asta. :)))
io ma indoiesc ca tu ai sa vorbesti numai despre baby stuff 🙂
Facem galerie sa iasa fata cit mai repede , mai usor si mai sanatos! God bless!
Multumesc. Oricum ar fi, pana miercurea viitoare tot iese. :)))
Eu doar doresc sa raportez ca lucrez in continuare, dupa cum am promis, la povestea numelui Malvina….e ff interesanta plus cu diverse enigme de rezolvat…ieri am stat mult timp incercand sa gasesc un portret al profesorului de lb greaca antica al dl James Macpherson din sec 18, insa nu am gasit decat o scrisoare scrisa de el (ff frumos caligrafica) plus portretul tatalui lui, datorita caruia s-a decis el sa devina un precursor iluminist, plus portrete al unui blogger rival din cauza caruia cel pe care-l cautam a intrat chiar in obscuritate o vreme…si nici nu am ajuns la lucrarea de mitologie pur fictiva scrisa de dl Macpherson in care a aparut prima oara numele Malvina…e o poveste mai tare ca Numele Trandafirului de dl Umberto Eco, zau ! Ca e si cu o piatra pretioasa si numele ei pomenit de un poet grec antic ale carui poezii au fost traduse de un prieten al dlji profesor al dlui Macpherson !
Pacat ca nu am talentul dl Eco si prevad ca o sa iasa ceva povestit mai degraba intr-
o limba de lemn..insa povestea in sine e ff palpitanta !
Abia astept! Sincer. 🙂 Spor la munci.