Mai scriam eu prin toamna cum ma chinuia talentul sa-mi sap sap si greblez gradina ca sa plantez gazon pentru blanosi. Ei, a trecut iarna, gazonul nostru era de fapt cateva petice de iarba de zici ca era capul lui Basescu inainte sa-si tunda mesa, iar eu am decis ca e cazul sa fac ceva.
Am inceput cu o analiza atenta a situatiei. De la umbra geamului din dormitor, bineinteles, ca doar nu era sa-mi scot fundul afara doar ca sa ma uit la gazon. 😀 Da, bine, am iesit si in gradina sa ma uit mai de aproape, dar mai des am stat in spatele geamului contempland pamantul clicos si „imbibat” cu resturile sapei de beton scoase cu atata superficialitate de fostii locatari. De aia am si intarziat de vreo doua ori la munca, ca eram tare absorbita de situatie. In fine, ideea e ca am concluzionat ca, pe langa imprastierea mai multor seminte de gazon, avem nevoie si de o infuzie de sol, macar un strat superficial.
No, acuma, daca era gradina noastra sau daca proprietarul nu mi-ar fi spus explicit ca la finele contractului nu vrea sa vada gazon in gradina, poate ne-am fi apucat de indepartat 5 -10 cm de sol dubios si l-am fi inlocuit cu pamant de flori fertil in care sa mai pot planta si un morcov sau un patrunjel. Tot pentru porculani, ca doar nu oi face culturi pentru gatit. Dar, avand in vedere conditiile contractuale, ne abtinem si facem ce putem cu ce avem.
Asadar solutia mea pentru a reusi totusi sa am 2 mp de iarba uniforma pe care sa o poata casapi blanosii a fost o infuzie in strat subtire de sol fertil, exact atata cat sa prinda semintele de gazon. Si vineri am purces la shopping. Ne-am intors acasa cu 80l de pamant, echivalentul a 19,2 kg. Sambata pe la 11 mi-am luat burta la purtator, grebla in mana si am purces in gradina cu chef de munca. Am reusit sa indepartez crengute si frunze uscate, sa insir solul cel nou, sa-l uniformizez si m-am apucat de risipit seminte.
Ca de obicei, ceva trebuia sa mearga prost: mi s-au terminat semintele. 😀 Si mai aveam o suprafata considerabila (in opinia mea) de insemintat. Asa ca, sambata dupa-amiaza, dupa vizite la prieteni si una scurta la gastele din parc, faceam shopping intr-un Brico. Cred ca am luat ultima cutie de gazon de pe raft, chiar. Si sambata seara am remediat petele chele.
Cam asa arata acum:
Ma gandesc sa extind un pic suprafata cultivata, dar mai sunt ceva plante prin gradina si habar nu am cum le cheama si de ce si mi-e teama ca nu or fi bune pentru rozatori.
Iaca am scris si despre altceva decat sarcina. 😀 Gradinarit. :)))
Jurnal de Belgia 
Deloc n-ai astampar! Te felicit, miscarea prinde bine, ca si alte preocupari in aceasta perioada. Si in curand vor aparea si rezultate vizibile. E bine ca te relaxezi mental, chiar daca efortul fizic e dublat de faptul ca centrul de greutate ti s-a tot schimbat in ultimele luni. Si eu am fost asa pe perioada sarcinilor, uram starea aia de „lehuzie” mentala ca si pe cea fizica. S-a dovedit ca mi-a prins de minune activitatea. Fara nici o urma de exagerare, bineinteles.
Nastere usoara!
A, off topic, baiatul meu zboara spre Bruxelles in aceasta dimineata, cu inca 24 de colegi din liceul lui si 5 profi. Un proiect scolar, oferte educationale, vizite la Parlamentul Europei, d-astea!O sa ma simt asa si mai aproape de tine, desi sufleteste iti sunt mai intotdeauna.
Io si astamparul, vaca si baletul. Uneori ii spun sotului ca nu pricep cum de are timp sa se plictiseasca. :))))
Poate ajungi si tu o data pe aici. Gasim loc unde sa dormiti. 🙂
La Wasluy ai un ogor…părăsit..dar bine că nu ai uitat că ești…„homo sapiens”!…Bravo…tenacitate.
Nu am, bre , ogor. Nu am avut niciodata. Sunt ardeleanca de la oras.