Au fost si bune, si mai putin bune. 🙂
Incepem cu alea mai putin bune… Mi-am facut declaratia de TVA, ocazie cu care mi-am revizuit actele din ultimele luni si mi-am mai pus in ordine niste dosare. In plus, m-am luat cu mainile de cap cand mi-am dat seama ce harababura era pe acolo si, la inceput, nu prea am priceput cum si de ce. Pana mi-am amintit cand am ramas exact insarcinata. Si brusc am avut o explicatie! Asa ca, stimate actuale si viitoare gravide, sa va mai impartasesc un secret: multitaskingul pe perioada sarcinii e un „no go” daca nu vreti sa buliti ceva contabilitati! Si daca prin trimestrul III vi se pare ca totusi vi se intorc creierii in cap, credeti-ma ca abia ala e momentul cand cad rapusi de oboseala ideii de a cara burtoiul dupa voi.
Si totusi… Mai exista o speranta! 😀 Nu de alta, dar cu tot chiulul motivat de oboseala si aiureala din primele 6 luni de sarcina, am reusit totusi sa trec de inca un semi-nivel la cursul de olandeza. Sa vedem cum o scoatem la capat cu urmatorul, ca planul e sa ma inscriu si sa ma duc doar la examen. Asta cu speranta desarta in suflet ca voi apuca sa buchisesc manualul printre picatelele cu bebele. Eu inca mai sper sa raman la statutul de wonder woman. Ca in acelasi context, am o idee creata cum ca as vrea sa dau si un examen de limba franceza prin iunie.
Si ca sa nu ma intind mult la vorba, ca sunt epuizata, biata de mine, trec la ultimul punct pe ordinea de zi. Luni seara am fost la un concert: Orchestra Simfonica Simon Bolivar din Venezuela sub bagheta unucului si irepetabilului Gustavo Dudamel. Sala arhiplina, caldura mare, mon cher! Dar a meritat pana la ultima picatura de sudoare si Bulbuc e de acord cu mine. A meritat chiar si faptul ca am ajuns tarziu acasa, am dormit mai putin si ieri am avut examen la olandeza.
Amu trebuie sa fug ca mai am si altele de care sa ma ocup. Dar nu inainte de a va lasa cu Gustavo, a sa orchestra si o compozitie care nu a fost in programul de luni, dar pe care o gasesc mai potrivita decat sumbrul Mahler.
P.S. Mai ca imi vine sa-mi dau like singura la postare. Nu ca mi-ar placea scriitura, ci despre ce am scris. 😀
Jurnal de Belgia 
Eu zic „Bravo!”
Si ai putea sa iti dai like, credeam ca doar eu am impulsul asta uneori cand imi iese ce scriu. 😛
Stiu cum e sa te simti de parca zilnic se modifica propriul tau centru de greutate. Ti-as recomanda sa ramai in starea de „wonder woman”!
La cate vrei sa faci, inlcusiv un copil, ar cam trebui!
Pana una-alta… bafta la examene si felicitari pentru iesirea culturala! Mahler e unul din preferatii mei.