Putine si marunte

Aoleu! Valeu si valeleu! Blogul asta a cazut in paragina… Serios acuma, nu am mai publicat ceva de aproape o saptamana! Inadmisibil, ma duc sa-mi fac autocritica in fata oglinzii din baie. Aia mare ca sa ma vad in deplinatatea inaltimii mele de silfida bronzata. Si ce altceva e mai potrivit pe timpul verii decat postari superficiale despre probleme artificiale?! Caci, dupa cum vedeti, nu scriu nici despre Gaza, nici despre politica romaneasca, nici despre cantitatea incomensurabila de poze cu pisici de pe Facebook.

Ca sa imi gasesc o scuza pentru absenta indelungata (pentru mine e lunga tare…), va spun doar ca imi vajaie capul apropo de mutat si alte cele care trebuie rezolvate. De pilda, mi s-a pus pata ca vreau sa schimb husele la canapea ca m-am saturat sa vad acelasi portocaliu de aproape 4 ani, mai ales ca s-a cam si tocit materialul. Acuma stau si cuget daca sa ma inham la o munca uracioasa de facut huse fix pe dimensiune sau de cumparat doua pleduri colorate si sa le arunc pur si simplu peste… Banuiesc ca o sa aleg prima varianta, ca si asa am o gramada de timp liber. Si nervi necheltuiti. 😀

Acuma ca vreau sa schimb husele e una, dar nu stiu ce culoare sa aleg pentru peretii din camera de zi. Adica unii dintre ei trebuie sa poarte o urma de culoare ca Belgia e prea innorata de obicei ca sa las totul alb. Initial ma gandeam la galben, cum avem si acuma, dar mi-am revizuit atitudinea cand mi-am dat seama ca voi schimba infatisarea canapelei. Decizii, decizii… Am facut un brainstorming cu un prieten, mi-a dat ceva idei geniale (nu vorbeste romaneste, deci nu o sa-si dea seama ca l-am dat cu var la greu), acuma mai urmeaza sa le si pun in practica. Asa sa ma ajute toti zeii! Cred ca o sa mai dau o tura pe la Brico sa ma mai uit la culori putin. Bietul Mr. G, deja ii face capul ca girofarul de la atatea propuneri de culori si combinatii. Nu ca ar asculta cu prea mare atentie, ca de obicei imi spune sa fac cum vreau.

Pe langa toate astea, Kirk e stresat. Il streseaza Worf, banuiesc, si niste paduchi/pureci… Si cum el nu e fericit, eu sunt cu ochii pe el ca pe butelie. Urmatorul pas pe ordinea de zi este sa incerc o rearanjare a custilor in noua casa (spatiu mai mare, posibilitati mai multe), ba chiar sa-i si conving sa stea impreuna. Vedem noi ce-o iesi. Si cum porcusorii mei sunt niste pisicheri de prima mana, ia uitati doua poze foarte sugestive cu Worf si Spock. 🙂 (Explicatiile inedite asupra pozelor sunt pe blogul lor. :D)