La ora la care scriu postarea asta nu stiu pe cine sa fiu mai nervoasa: pe veterinarul care nu a vazut ca porculanii cei mici au paduchi sau pe aia de la pet shop care i-au tinut in conditii nu foarte potrivite. Si pentru ca veterinarul care e aproape de casa noastra a ratat ce se vedea cu ochiul liber (noi m crezut initial ca sunt resturi de pe casutele de lemn), ieri am vizitat un altul pentru care a trebuit sa plimbam porcusorii cu tramul si prin caldura. Iar acum toti patru vor primi tratament si noi trebuie sa curatam toata casa cu simt de raspundere. Nu ca s-ar lua la noi, ci ca ii pot ei lua din nou de prin casa. Si la cat de scump e tratamentul, nu prea ma incanta ideea… Cu certitudine voi trece si pe la pet shop sa le bat putin obrazul. Nu de alta, dar de doua luni jumate de cand avem porculanii am fost deja de trei ori la veterinar cu ei.
Acum ca mi-am descarcat nervii, sa revenim la lucruri mai placute. Cum ar fi vacantele. Iar eu ca o nevasta denaturata ce sunt, o sa ma duc singura la mare, la soare. Nu spun unde, tin numai pentru mine. Dar, la momentu potrivit, o sa postez fotografii. Asta in cazul fericit in care oi avea internet. Ca daca nu, nu o sa sufar… Si ca o nesuferitoare ce sunt, spre socul majoritatii cunoscutilor care au aflat deja, chiar plec singura intr-o vacanta de 8 zile. Desi initial ma batuse un gand sa mai intreb ceva prieteni daca nu vor sa mi se alature (orarul de vara al lui Mr. G nu se potriveste nici cum cu al meu anul asta), pana la urma am dat dovada de egoismul suprem si fug singura de acasa. Nu inainte sa ma duc sa vad Metallica si Placebo, ca sa am un inceput de concediu glorios.
In alta ordine de idei, pana la sfarsitul lui septembrie trebuie sa ne mutam din actualul apartament. A fost alegerea noastra… Asa ca am cautat si am cautat, cu ideea clara in cap ca vrem doua dormitoare (adica 3 camere, conform clasificarii romanesti), terasa sau gradina si situat in zona locului meu de munca. Pana la urma am gasit ceva, cica luni semnam contractul. Pretul e pe masura, ca deh! asa ne trebuie daca vrem sa ne mutam de la periferie aproape in centru… Dar, de cand am decis ca il vrem pe ala si nu altul si de cand si-a dat si proprietarul acordul, eu ma gandesc numai la ce culori voi pune pe pereti. Mobilele sunt deja aranjate. Mai trebuie sa negociez un pic cu Mr G, ca el nu a fost inca informat legat de designul interior.
Cam atata, ca-i sambata si ma doare capul numai cand ma gandesc ca trebuie sa intorc casa cu fundul in sus ca sa scap de paduchii porcusoresti.
Jurnal de Belgia 
No, sunt chestii prea personale ca sa-mi dau eu cu parerea. Io cred ca scapam de mult de guinosi, dar fiecare cu ale sale. Acum pun in aplicate sfatul tau legat de plante si da, e mai complicat decat credeam :))
Cum sa scap de ei? Ne aduc atatea zambete. 🙂 Plus ca sunt o responsabilitate pe care mi-am asumat-o. Patru personalitati diferite in patru ghemotoace de blana. Nepretuit. Daca vreodata o sa-ti iei animalut, o sa vezi despre ce vorbesc.
Si da, nici cu plantele nu e mai simplu.