Ieri am dat o fuga pana in Rotterdam. Am stat in oras cam cat am stat si in tren pe drumul dus-intors. Nu ca nu ar fi frumos, ci pentru ca doar am vrut sa luam pulsul. Si pentru ca ne-a prins ploaia…
Daca nu sunteti impatimiti ai muzeelor, Rotterdamul si atractiile sale turistice pot fi marcate intr-o singura zi, cu tot cu mic dejun si masa de pranz. Dar e un oras frumos, organizat si cu o arhitectura moderna extraordinara. Nici cea mai veche nu e de lepadat, cele doua stiluri imbinandu-se chiar placut. Dar sa lasam pozele sa vorbeasca si comentarile mele pe langa. 🙂
Primaria pregatita de Craciun
Un centru comercial pregatit si el de Craciun…
Hotel New York – o cladire din 1901 incadrata de zgarie-nori moderni
O statuie ciudata. Daca stie careva ce reprezinta sau cum o cheama, sa-mi spuna si mie. 🙂
O biblioteca plina intr-o zi de duminica
Mai erau cateva obiective de vizitat, dar a inceput ploaia si am fugit la adapost. Daca era numai ploaie, nu era problema ca suntem obisnuiti din Belgia, dar mai si batea un vant de aproape nu reuseam sa stau nemiscata sa fac o poza.
Per ansamblu, e un oras frumos, aerisit, in care riscul sa dea o bicicleta peste tine e mai mare decat ala de a te lovi vreo masina. Sunt considerabil mai putini emigranti fata de Bruxelles si, daca as sti putin mai multa olandeza, nu as ezita prea mult daca mi s-ar oferi vreun job pe acolo.
Vino acasă…nu mai pierde vremea pe la alte porți…
Cred ca ai ratat postarile in care spuneam ca sunt acasa in Bruxelles. 🙂
Cam pustiu orasul, sau mi se pare? E asa fara masini in general sau ai ales tu zone pietonale?
Chiar erau putine masini. Dar foarte multe biciclete. 🙂
duminica lumea sta cuminte acasa. E zi de plimbare pe jos. Unele strazi sunt inchise masinilor, duminica.
In Rotherdam vreau sa mergem si noi sapt asta. pe la sfarsit.
plimbare placuta!
astia erau la biblioteca, jur! era pliiiin.
Foarte frumos! Recunosc că nu-l aveam trecut pe lista mea de priorităţi turistice, dar prezentarea ta şi pozele m-au convins că am ce vedea la Roterdam. Îţi doresc un Crăciun fericit.
am fost si eu. F. frumos, mi-a placut orasul, atmosfera 😉
Si preturile mai mici decat in Bruxelles 😀
mancarea in bodegi mi s-a parut la acelasi pret…
eu m-am uitat la haine si carti 🙂 .La bodega nu am mancat (adica doar clatita si suc de portocale)
Am gasit eu ce e cu sculptura despre care intrebai. Este o opera de arta care a aparut in piata de langastatia Blaak in iulie 2002,si reprezinta un monument omagial fata de artistul grafic ilustrator olandez Marten Toonder al grupului curentului de arta de tip fan al dlui Marten Toonder numit Artoonist-ii, http://www.cirque.nl/info/artoonism.html. Sculptura a fost proiectata si executata sub indrumarea d-lui Pepijn van den Nieuwendijk, un artist olandez care se prezinta aicea, http://www.flickr.com/people/pepijn-van-den-nieuwendijk/ si care face parte din grupulArtoonist-ilor, care ii mai include si pe d-nii Hans van Bentem, DJ Chantelle, si Luuk Bode,care se considera niste satiristi.
Dl Marten Toonder (1912- 2005) este considerat unul din desenatorii si ilustratorii cei mai faimosi ai Olandei, (ceva de gen asa ca oamenii aia care i-au creat pe Pif sau pe Asterix si Obelix), care in plus este creditat ca efectiv a si introdus expresii noi in lb olandeza si efectiv a imbogatit vocabularul limbii olandeze, si a introdus si un fel de jargon nou, utilizat azi indeobste politic, numit Prlwytzkofsky, si care contine elemente de poloneza si germana si distorsiuni ale lb olandeze de baza utilizate de unul din personajele create de dl Marten Toonder, un profesor cu numele ala, Prlwytzkofsky. De ex, in acest jargon cuvantul “limbaj” care in olandeza se numeste clasic “taal”, se spune “spraak”, care in olandeza inseamna discurs sau verbiaj sau vorbire, rostire, insa e lipsit de semnificatia autentic comunicanta a unui limbaj complex numit taal, de unde desigur se pot face si diverse bancuri si calambururi eminamente politice). Dl Toonder a studiat arta grafica la Buenos Aires in perioada interbelica cu profesorul argentinian Dante Quinterno. Dupa aceea a creat pe Tom Poes, (Tom Puss, o varianta olandeza a Motanului Incaltat), si pe Oliver B Bommel (Oliver B Bumble, un soi de urs simpatic dar cam neindemanatec), http://www.mibepa.info/bb/bb005.htm , si povesti asociate lor care au inceput sa fie publicate in Olanda in 1941 ca sa il inlocuiasca pe Mickey Mouse, Olanda aflandu-se intr-o situatie de colaborare mai mult sau mai putin fortata cu Germania nazista, desi nu cred ca Tom Puss sau Oliver Bumble aveau pretentia de a fi dizidenti rezistenti, ci pur si simplu au fost interpretati ca fiind fost personaje literare chiar originale, in special dl Bumble care are un caracter cu totul unic, desi nu stiu cat de olandez, oarecum burghez gentilom asa aspirand la un soi de nobilitate fara a fi nobil propriu-zis si facand tot felul de gafe nu din rautate ci mai mult asa in mod induiosator, ma rog, probabil un personaj care putea sustine moralul unui popor care se simtea chiar descumpanit de a se regasi asa de brusc in 1941 din fosti imperialisti aproape globali deodata la cheremul unor sefi nemti nazisti, care cereau desigur sa vada, printre altele, probabil si registrele contabile ale tuturor, ceva probabil oarecum neobisnuit pt poporul olandez, care intotdeauna s-a dezis probabil de orice responsabilitate in legatura cu orice asa mai concret si practic, si pare ca s-a si priceput de minune sa ii desemneze pe altii, sa fie atat raspunzatori in locul lor, cat si apologeti ai lor, cat si asa un soi de purtatori de cuvant pt ei, preferabil laudativ…astea sunt speculatii total subiective personale, probabil ignorante de vreme ce eu nu cunosc nici un olandez, doar un scotian care mi i-a barfit pe olandezi, asa ca nu trebuie luate in seama prea mult) , un soi de personaje precursoare pt romanele grafice care sunt din ce in ce mai in voga astazi. Dl Toonder a trait o mare parte a vietii lui in Irlanda, nu in Olanda, impreuna cu sotia lui, dna Phiny Dick,o artista scriitoare si desenatoare/ilustratoare in principal de carti pt copii de origine olandeza, care si dansa a creat niste personaje dragi istoriei literaturii olandeze, si a si colaborat cu sotul ei la intamplarile lui Oliver B Bommel. O anecdota poate inedita este ca dl Toonder, ramas vaduv, s-a recasatorit la varsta de 84 de ani cu o compozitoare olandeza care era si dansa ff in varsta si era deja bolnava, si care a decedat la cateva luni de la casatorie.
Am postat un raspuns la intrebarea ta care contine mai multe linkuri asa ca e la moderat.
S-a aprobat. Multumesc inca o data.
Multumesc frumos! Am mai lamurit un mister. 🙂