Cu vreo cateva saptamani in urma ma laudam foarte girlish cu unghile mele si cu ce culori pun pe ele. Ei, am fost batuta cu parul pentru infatuarea mea si mi-am rupt o unghie. Ce mare tragedie? v-ati putea intreba, dar stati sa vedeti povestea si suferinta mea si veti intelege. (Nu, nu mi-am rupt-o din umar, stati linistiti!)
Se facea ca acum vreo 10 zile mi-am agatat o unghie. Dar nu oricum, ci exact la nivelul la care se lipeste de deget, adica „din carne”. M-am uitat la ea, m-am uitat la celelalte, am vazut ca e putin si neimportant, asa ca nu am taiat-o. De obicei o modelez delicat, chiar daca nu arata bine, macar nu se agata de orice. Dar era prea jos ruptura si am zis ca mai astept vreo cateva zile sa creasca si sa nu doara. Ba chiar duminica trecuta am dat si cu oja peste, doar doar nu s-o mai agata de haine, par si alte cele. Numai ca nenorocita avea planul ei si nu coincidea cu al meu de nicio culoare. Asa ca a continuat sa se rupa putin cate putin pana sambata cand am cedat amandoua psihic si am taiat ce a mai ramas nerupt din ea.
Si atunci a inceput chinul. Am acum un deget dezbracat de invelisul varfului sau, ramas fara aparare in fata vicisitudinilor vietii. Nu stiu daca ati trait vreodata senzatia asta – sa ai o unghie pe varful degetului de cand te stii si dintr-o data sa ai o bucata de piele dezgolita si sa umbli cu destiul despuiat in plina lumina zilei. Simte degetul meu orice, dar nu oricum, ci mult mai accentuat. Imi trec mana prin par, pac! parul se atinge de zona sensibila si imi vine sa sar in sus de atata ciudatenie de reactie. Mai mult, sa zicem ca as vrea sa ma scarpin cu toate degetele si unghiile crescute pe ele, numai ca nu reusesc ca unul da in gol…
Stiu ca nimeni nu ma intelege exact si ca durerea mea si a degetului chel va ramane inca o buna bucata de vreme, dar simteam nevoia sa impartasesc capatul asta de lume.
In alta ordine de idei, dar tot cumva de ordin mental medical, ma lupt cu doua zabale – zabalute, ca sa il citez pe medicul meu. Carui medic i s-a facut mila de Mr. G si mi-a dat o crema de bagat in gura inainte de culcare ca sa fie sigur ca nu-mi mai tolocan barbatul la cap in patul conjugal cu liste de cumparaturi si alte cele…
Ma duc acum sa ma uit cum imi creste unghia. (Bineinteles ca muuuuuult mai incet decat in mod obisnuit…)
Auch! Titlul e horror pentru mine.
ei, inca sunt in viata 🙂
baga-i un bandaj cu un plasture peste si n-o sa te mai doara…o sa iti aduca aminte sa nu iti mai bagi gherutele pese tot si o sa il feresti
nu doare, e doar ciudat. si arata naspa! :(((
Nu-i mai safe să înveleşti „dejtu” într-un plasture cu rivanol, cât să nu mai simtă tot în unghia lui răvăşită?
m-am obisnuit deja… apoi, daca as face asta, ce motiv as mai avea sa ma plang pe blog? :)))
ai putea sa iti formezi o unghie din acryl si in felul acesta nu te va mai durea dar deloc…un kit este 5 euro.. si nu e greu deloc dar te scapa de durere si vei avea si o unghiuta estetica..
s-ar putea sa apelez la metoda, ca saptamana viitoare trebuie sa fiu prezentabila…