Raceala si gulii umplute

Joi noaptea inspre vineri m-a izghit o raceala. Dar tare. Atat de tare ca m-a facut sa ma trezesc in miez de noapte si sa-mi spun ofuscata ceva de genul „F***! Am racit…” Da, injur mai des si mai cu foc in engleza, nu dati cu pietre! Cum mi-am dat seama?! Pai nu trebuie sa fii Hercule Poirot ca sa te prinzi ca daca te ustura in gat si iti arde fata concluzia se trage de la sine. No, cum nu aveam cum sa rezolv in toiul noptii, m-am intors pe partea cealalta si am asteptat dormind sa vina dimineata.

Care dimineata nu s-a lasat asteptata prea mult si a venit cu o lipsa totala de pofta de mancare, semn oribil pentru mine. Desi cred ca in curand o iau pe urmele Mixei si incep sa caut solutii sa mai scap de vreo cateva kilograme ca s-a ingrosat burta gluma. Nu, nu suntem 2in1, nu topaiti fara motiv! Revenind la raceala, am luat-o cu mine si am plecat la serviciu. Am incercat s-o las acasa explicandu-i ca-i cald si bine, dar ea nu si nu… Am mancat in scarba niste lapte incalzit!!! cu cereale si am incercat sa-mi despaclosez creierii fara rezultate vizibile. Pana pe la 12 ingurgitasem deja 3 cani de ceai cu miere, adica norma mea pentru viitorii 20 de ani, nu pusesem gura pe cafea si ma hranisem din ora in ora cu cate o pastiluta de Homeogen 9 de mai tot timpul sugeam cate ceva. Inspre dupa amiaza senzatia naspa tot in gat era, fata tot intepatoare, nasul infundat, viata ploioasa, iar creierul incleiosat de mai avea un pic si incepea sa vorbeasca ruseste.

In fine, ca sa nu ma mai bocesc ca o lelita virgina si neatinsa de privire de fecior neprihanit, ideea e ca abia am asteptat sa treaca vineri. Dar daca stiam ce urmeaza noaptea, poate nu mai eram asa nerabdatoare. Mda, stiam de fapt, ca doar nu e prima data cand racesc… Nu am dormit extraordinar, am mancat Paracetamol Sinus pe post de cina si m-am dat cu spray in gat pe post de bere. Sambata mi-am arogat dreptul de a lenevi si nu am facut nimic, mai ales ca nici paznic la monstrulet nu am fost (adica baby-sitter pentru cei cu urechi mai fine). Cum creierul era afectat de o durere de sinusuri si fata continua sa ma zapaceasca in arsuri, nici prea greu nu a fost sa vegetez pe canapea… Am jucat CivIII pana era sa ma prinda de fund un spearman.

Si daca tot am stat degeaba, nici guliile umplute nu am apucat sa le fac la ore botezate. Ceea ce ne aduce la subiectul propriu-zis al postarii, ca ce ati citit pana acuma e un fel de scuza ieftina. Asadar, Mr G mi-a zis ca nu a mancat in viata lui gulii umplute. Eu l-am asigurat ca i-am facut cu mana mea cel putin o data, dar el nu-si mai aminteste. Asa ca am promis sa refac istoria. Numai ca duminica se presupunea ca avem alte planuri si a inceput sa ma toace la cap pe sambata dupa-amiaza cum ca daca nu le fac, a doua zi o sa ne batem fund in fund prin bucatarie. Cedand insistentelor stapanului meu (asa zice Biserica, io nu cred!), pe la 9 seara m-am apucat de treaba. Mai intai constat ca nu am oala, ca e plina cu ciorba din care eu nu mananc, deci nu ii inteleg rostul. Gasesc tigaia, oftez si-mi zic ca merge si asa. Apoi dau cu lingurita in gulii sa le scobesc si mainile mele constata ca sunt cam in etate, deci putin lemnoase. Intre timp, suflam de zor nasul. Imi spun ca necazurile is pe oameni si continui. Ma chinui sa toc o ceapa si doi morcovi cu robotul, pun umplutura in gulii si ma izbeste un gand cum ma izbii raceala 2 nopti mai devreme: uitai sa pun condimente. Ridic din umeri si pun sare si piper din belsug pe deasupra. Le torn suc de rosii in cap si le pun la fiert.

Dupa vreo ora se duce Mr. G in bucatarie, ridica capacul si incepe sa bombane ceva de genul: o sa fiarba astea la sulivara, ca nu-i destul lichid, ca trebuie intoarse, ca trebuie frecate etc. In bunavointa racelii mele reusesc sa-i sugerez printre doua suflaturi zgomotoase de nas demne de o doamna ca daca le intoarce cu fundul in sus s-ar putea sa iasa umplutura din ele. El raspunde ca nu, ca le leaga oul. La care eu reusesc sa ranjesc si sa-i spun ca am uitat si de ou. Apoi am dat in ras in hohote. De la raceala, bineinteles! Pana la urma au fiert ele…

Inchei zicandu-va ca raceala a avut bunul simt sa se tireze, duminica nu am mai stat degeaba ci am facut curat in toata casa si am mancat bine, iar guliile nu au omorat pe nimeni, una din ele fiind impartita in patru si consumata pe post de desert dupa un pui rotisat si niste ciocolata Milka cu alune. Bucatareasa din mine a lovit din nou!