Chestii, trestii...

Despre cum sa faci shopping si sa nu cumperi nimic

Ieri, manata de un instinct depresiv cauzat de ploicicile de afara si de un mic surplus de cont, imbucurator de altfel, am decis sa ma tratez cu o partida de shopping. Ceva delicat de vreo cativa euro, nimic serios datator de dureri de cap ulterioare nascute la privirea balantei contului curent sau a celui atasat cardului de credit. Asa ca zis si facut.

Ca sa fiu suta la suta sincera, m-am urnit cu gandul sa cercetez pe viu o pereche de pantofi – i-am vazut pe site si ma gandeam sa-i probez ca sa ma asigur ca nu sunt prea ingusti la varf. Daca imi placeau si pe viu, deja ma si vedeam incaltata azi cu ei… Doar ca nu puteam sa intru direct in magazinul in cauza, ca erau multe alte obstacole intre noi.

Si am inceput sa bantui. Mi-au trecut prin maini mai multe chestii dragute, dar de fiecare data cand vedeam un pret ce sarea de vreo 15 euro ma intrebam daca chiar imi trebuie, ca parca am ceva similar prin dulap. Na, cat de originali ar putea fi si designerii astia ca sa scoata ceva complet nou in fiecare sezon?! Bineinteles ca la Lola & Liza m-am uitat cu jind la TOATE rochitele (ei m-au convins in 2010 sa report rochii :D) si mai ca mi-as fi luat una, dar nu stiam pe care sa o aleg. Si am mai vazut un tip de hanorac urso-oaie ca cel pe care mi l-am luat vara trecuta. Mai ca il urecheasem sa vina cu mine acasa. Ala de vara trecuta s-a facut putin uratel… Iar la Tamaris imi picara ochii cu zgomot pe vreo doua perechi de ghetute de 100 de euro in sus. Misto ce-i drept, dar genul ala prea putin suferitor, cu risc maxim de a pati vreo patanie la prima ploaie, ciocnire cu o piatra etc. Asa ca pauza.

Bineinteles ca am vazut si pantofii in cauza si am fost profund neimpresionata. Nu merita nici macar cei 40 de euro cat zic ei ca costa.

Ideea e ca m-am intors acasa fara sa-mi fi luat macar vreo pereche de chiloti, dar tarand dupa mine un ardei si un chimen. Mr. G m-a luat in primire de la usa, cu o voce usor tematoare (stie el ce stie!) si m-a intrebat ce mi-am luat frumos. Cand i-am spus ca nimic, mi-a tras o privire de ziceai ca acuma se duce sa sune salvarea sa ma duca la ospiciu. Bag sama ca e neobisnuit sa nu cheltui bani… Se pare ca l-am impresionat, ca mi-a promis ca din primul lui salariu o sa ma duca la shopping si pot sa-mi iau ce vreau eu. Deci am doua saptamani sa ma decid daca din banii lui imi iau ciubotele (nu ca nu as avea x perechi…), hanoracul (trece vantul belgian prin el ca prin plasa de tantari…) sau o rochita misto (pare cea mai de bun simt alegere…). Bineinteles, celelalte doua le voi lua din salariul meu. 😀

Doamnelor, nu repetati asta acasa!

Anunțuri

10 gânduri despre „Despre cum sa faci shopping si sa nu cumperi nimic

  1. Cand era Ionut mai mic aveam si eu scapari care ma faceau sama intorc acasa pe jos, cu mainile pline de plasute, ca topisem toti banii. Acum a venit randul lui, asa ca eu stau cuminte si ma uit la vitrine ca fetita din poveste. 😦

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s