Chestii, trestii... · Jurnal de Belgia

Unde-i?! De ce?!

Sa zicem ca am un prieten care are un alt prieten care are o prietena care… Ati inteles ideea. Deci azi vorbim de un El si o Ea si participarea lor la vreo doua petreceri in aceeasi zi, una dupa alta.

Asadar, se pornesc El si Ea la prima petrecere, o aniversare. El vede Chimay bleu de vreo 9 grade, roteste ochii, si-i scoate din orbite si incepe sa se hidrateze. Printre 3 Chimayuri buclucase, mai degusta romaneste (adica fara sa scuipe) si niste pocale pahare de vin rosu si roze. Intr-un final, Ea isi aminteste ca mai au de facut paguba si in alta parte, recte la un gratar, asa ca il ia duios pe El de o mana si se pun in miscare. El si Ea erau insotiti de un „trocarici” (=cos din ala pe roti pentru facut si carat cumparaturi). De ce erau acompaniati de trocarici nu e important, ce conteaza cu adevarat e ca nu puteau sa plece cu el gol asa ca au recuperat cateva sticle goale de bere destinate reciclarii. Sticle de la petrecere, nu din tomberoane!

Deci, El, Ea si trocariciul au ajuns la a doua petrecere. Intre timp El uitase ca avusese deja full-contact cu trei Chimeyuri si cateva paharele de vin si s-a apucat de alte beri din aceeasi categorie. Ba chiar a mai aspirat si la alte sortimente. La un moment dat, Ea, care s-a abtinut de la beri tari ca stia ca trebuie sa conduca trocariciul acasa in siguranta, scoate un telefon destept, se conecteaza la Internet si cauta orarul tramvaiului. El observa si face o remarca de genul „Cand vrei tu, plecam.” Ea zice ca in jumatate de ora. Nu trec 5 minute si el repeta aceeasi fraza. Iar apoi o tine tot intr-o repetitie din circa 3 in trei minute.

In fine, reusesc ei sa plece, dar numai dupa ce El a explicat ca nu e afectat de alcool in timp ce sprijinea o usa sa nu cada. Pe drum pana la tramvai El tot insista sa conduca trocariciul plin cu sticle goale pe calea cea dreapta. Totusi Ea reuseste sa se tina de manerul trocariciului de parca ar fi fost siamezi uniti din nastere. Ajunsi aproape in fata blocului, El insista sa care trocariciul. Cum nu mai era cale de mijloc, Ea cedeaza si da unda verde la zdranganeli melodice de sticle goale zornaite pe scari. Cand se ingroasa gluma si el insista sa traga obiectul pe roti pe scari in sus de la parter la etajul unu, Ea il ia cu fermitate si il duce in brate. Pe trocarici, nu pe El!

Ajunsi in casa, reusesc si se baga in pat. Iar El incepe sa sforaie. Ea il mai inghionteste, se mai suceste, dar dupa trei treziri inopinate isi ia patura si perna si se muta pe canapea. Undeva peste noapte, El se trezeste biruit  de sete. Da cu mana in dreapta si nimic. Panica: oare am venit singur acasa?!  Unde o fi Ea? Inainte sa alarmeze pe nici el nu stia cine, isi spune ca deciziile bune se iau cu vezica goala asa ca se duce la baie. Cand se intoarce de la baie, deja aproape dezmeticit si cu un aproape plan de bataie in cap, o vede pe canapea dormind. Hopa! Stai ca-i bine – e acasa! Dar totusi ce facuse El sa o supere atat de tare incat sa se mute pe canapea… Se gandeste sa o trezeasca sa o intrebe. Un gand bun il paleste insa si isi zice ca nu ar fi cazul sa puna paie pe foc.

De dimineata, Ea se trezeste si incepe sa misune prin casa in cautarea mancarii. Iese si El din dormitor si pe un ton timid intreaba ce a facut rau. Pana sa se dezmeticeasca Ea si sa profite putin de situatie, ii spune ca nimic. Cica si in zi de azi ii pare rau ca nu a inventat ceva si sa ceara micul dejun la pat vreo doua saptamani…

Anunțuri

2 gânduri despre „Unde-i?! De ce?!

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s