Despre morcovi, praz si Nokia C3

Porcusorii mei de guineea, de care cred ca v-ati saturat deja pana peste cap, dar eu inca nu!, mananca frunze de morcov. Care frunze de morcov nu se vand fara morcovul aferent. Bine ca nu vin la pachet si cu iepurele, ca nu stiu ce m-as fi facut… Iar porcusorii nu au voie sa manance prea multi morcovi in sine ca aia sunt foarte dulci, porcusorii foarte mici, riscul de diabet foarte mare. Asa ca eu, maria mea stapana lor, sunt nevoita sa gasesc solutii pentru kilogramele de morcovi care mi se aduna prin casa.

De pilda, luni am constatat ca aveam 3 transe diferite de radacini portocalii – unele de acum doua saptamani, unele de vreo saptamana si cateva de sambata cand arakelian le jefuise de la piata special pentru frunze. De obicei dau morcovii unei prietene cu un bebe de 9 luni si ii pune in piureurile pentru copil. Sau ii tai rondele si ii bag la gheata pentru uz personal in mancaruri rar gatite. Numai ca de data asta chiar mi se infundanse: bebelusa are si ea o limita si nu cred ca mi-ar placea sa vad pui de etiopian cazut in importocalirisire, iar congelatorul meu mai are putin si devine portocaliu de la atatia morcovi cati adaposteste. Mr. G se ofera de pe canapea cu solutia salvatoare: supa de morcov. Il intreb ce reteta propune si cand imi dau seama ca nu era vorba despre supa-crema ma burzuluiesc si declar ca ma ocup eu de treaba.

Marti dimineata am inceput sa ma pregatesc psihologic – am cautat reteta pe internet. Bineinteles ca am ales-o pe cea mai simpla si am purces la cumparat de praz si cuburi Maggi. Ce am aflat cu ocazia asta?! Ca prazul miroase a ceapa verde de-ti muta nasul din loc si ca emanam mirosuri de prazarie de imi venea sa fug eu de mine. Si ca maretele cuburi Maggi aici se cheama „buillon de poulet”, asa sa ma ajute zeii de pe Google! Oricum, partea cea mai tragica a fost sa curat 2 kg de morcovi. Mai aveam un pic si ii punema cu totul pe foc, inclusiv castron cu resturi si cutit! Dar am izbandit.

Si acum intra in scena Nokia C3. Sau ce a mai ramas din el, ca sa fiu mai exacta. Adica dupa ce l-am dus in service de 2 ori fara sa se fi remediat problema de soft, care nu era tragica fie vorba intre noi, dar era enervanta, a treia oara nici nu m-am mai chinuit sa il repornesc. L-am dus dupa o lun a, cu cutie cu tot si am cerut sa mi-l schimbe. Asa m-am ales cu un bon de cumparaturi care a fost utilizat intru achizitionarea unui minirobot de bucatarie a carui principala calitate e zdropsitul oricarei legume sau fruct. si uite asa ce a mai ramas din telefonul meu m-a ajutat sa fac supa-crema. Care a iesit geniala, ca de n-as fi nu m-as mai lauda atat de mult. 😀

Ma duc sa fac razie intre legumele celor doi porcusori!