Nu m-am întrebat niciodată de ce citesc…
Dacă ar fi să o iau pe urmele răspunsului lui Cartarescu când l-am întrebat de ce scrie, aş răspunde „De aia! Uite aşa!”. Dacă ar fi sa o iau pe urmele răspunsului ce se conturează în mintea mea, ar trebui să spun că scriu pentru alţii, dar citesc pentru mine. Dar dacă ar fi să raspund la întrebarea lansată de Libris.ro, atunci s-ar schimba puţin datele problemei. Nu de alta, dar cică ei ar vrea să fie amuzaţi în timp ce citesc o înşiruire de 10 motive pentru care citim noi, cei dornici de a câştiga nişte cărţi. Aşa că voi încerca să o iau pe urmele lui Caragiale şi să încropesc ceva…
Dar ăsta e doar articolul prin care trâmbiţez că vreau să particip la concurs, căci regulamentul spune că ar trebui să fie două articole distincte. Aşa că povestea în sine abia peste 5 minute…
Aaaa, şi dacă vă place povestioara mea, lasaţi comentari că e ţi ăsta un criteriu de notare. Mda, am ieşit la cerşit. 😀
Aruncati un ochi pe site-ul lor pentru promotii.
Jurnal de Belgia 
Se spune ca nu ne ajunge comunicarea directa si de aceea devoram cartile, avem nevoie uneori si de interlocutori tacuti sau de vorbe pe care sa le ascultam si altfel, decat cu urechea. Sau e doar iubire de carte.
Bafta la concurs.
Multumesc!
Îmi place ideea de a scrie pentru alţii şi a citi pentru tine 🙂
Multă baftă !
Mersi! Sa fie!
Parca am stiut eu de ce aman momentul. Asteptam aceasta dimineata superba pentru a ma amuza cu articolul tau despre Partulina. :))
:))) Unii au ramas socati cand au vazut numele. Eu doar am actionat in baza primului impuls. 😀