Scurt tratat de vegetat

Sambata seara spuneam pe Twitter ca ma pregatesc sa-mi sustin lucrarea de doctorat in vegetat. Adevaru-i ca nu am lua-o cu nota maxima, dar am fost foarte aproape. Oricum, cica pot sa cer reeximanarea si mi-am propus sa incerc pana voi ajunge la perfectiune. Dar sa va spun cum se face, ca poate o mai fi careva prin jungla internautica care-si doreste sa devina expert de necontestat in vegetat.

Eu am inceput cu o durere-n gat si un dor imens de mine. Cum deja promisesem ca beau vineri seara (ce urat suna, dar sunt o doamna ce… pana mea!), joi si vineri m-am doftoricit exact atat cat sa fiu apta de iesit si consumat bere. M-am tinut tare, am incercat vreo 5 varietati de bere, toate deja cunoscute, dar la fel de bune ca prima data, si pe la 2 am ajuns acasa. Numai ce am intrat pe usa si gatul meu si-a cerut drepturile cadorisindu-ma cu o durere de toata frumusetea (nu usturime, direct durere), asa ca am inceput sa ii dau pastilute, dar din alea homeo… cucu, care trebuie administrate din ora in ora. Dupa ce am adormit, cand ma mai intorceam pe partea ailalta, mai intindeam cate o mana si dupa pastile. Si si-au facut efectul, ca la 8.30 cand mi-a sunat telefonul si am raspuns, nu mai aveam dureri in gat. In schimb aveam o voce demna de speriat Porcusorii de Guineea… Dupa ce a ras bine interlocutorul meu (de vocea mea, bineinteles), m-a lasat sa ma intorc in ale viselor mele si am mai dormit vreo ora.

Ei, din momentul trezirii am decis sa fiu leguma, sa nu vad pe nimeni, sa nu aud pe nimeni. Habar nu aveam ce voi face si cum voi proceda, dar mi-am dat seama ca sferele au conlucrat la planul meu si au amanat cum necum alte presupuse planuri pe care le aveam facute. Am fost scoasa de pe linia moarta a starii mele de nevoia imperioasa de a achizitiona mancare pentru animalele din dotare, asa ca m-am inarmat cu ustensilele necesare (portofel si sacosa) si m-am dus la supermarket. Dubios e ca am iesit de acolo cu o sticla de apa, un ghiveci cu patrunjel, un cucrbitaceu, un ardei, o punga de spanac si o portocala. Mai sanatos de atata nici ca se putea, mai ales ca impartim hrana frateste.

Pana inspre sambata dupa-amiaza am mai dat-o cotita: ba am mai raspuns la un telefon, ba am mai trimis un sms, dar pe la 4 mi s-a pus pata – inca ma ustura gatul si nu mai aveam chef sa sug pastile (hai, comentati!). Si a trebuit sa ies iar din casa pentru a achizitiona un remediu mai putin natural, adica inghetata cu aroma de vanilie, 2l ca sa ajunga tot week-endul. Ei, si din momentul ala se facu liniste. Am refuzat sa mai raspund provocarilor verbale pentru a lasa „medicamentul” sa-si faca efectul. Am mai lasat ceva mesaje pe Facebook si Messenger, dar nimic deosebit. Ba chiar mi-am si facut siesta alaturi de purcelusi – eu pe o canapea, ei pe alta, fiecare cu paturica lui. 🙂

Dar duminica… Pai duminica am refuzat cu inversunare orice alt contact cu bipezi, in categoaria asta neintrand Spock & Kirk, dar asta era de inteles. Nu am raspuns nici la mesaje, nici la telefoane. Mai ales ca majoritatea incercau sa ma scoata din casa pentru ca erau vreo 10 grade afara si soare cum nu se vede prea des in Bruxelles. Pentru cei ingrijorati ca m-am vestejit, le spun sa stea linistiti: am o canapea fix sub geam, deci am beneficiat de soare din plin. Iar inspre seara chiar am iesit la alergat, ceea ce doar mi-a confirmat parerea pe care mi-o facusem din casa: oricat de soare ar fi, tot doar 10 grade erau afara. Si am mai pierdut puncte si cand m-am intors in apartamentele regale: am dat cu ochii de fanul de prin casa, asa ca m-am apucat de aspirat…

No, pana acum v-am descris cum am ajuns sa intru in stare si ce am facut, dar nu v-am dat reteta. Siiiiimpluuu! Deci, mai intai trebuie determinare. Apoi faceti cumva sa puneti un anunt pe undeva sa stie toata lumea ca nu ati murit, nu ati fost rapit(a) etc, ci ca doar vi se rupe de toti si de toate aveti nevoie de o pauza pentru un week-end. Aveti grija sa aveti toate cele necesare supravietuirii: inghetata, cafea, apa, ceva de mancare (dar nu e un „must”) si neaparat carti sau filme, depinde de preferinte. Eu l-am avut pe Harry Potter (mda, inca nu am terminat, ca nu prea am timp – 40 de minute pe zi nu sunt suficiente…). Aaaa, si o canapea confortabila! Animalele de companie sunt tot asa, dupa preferinta, dar ideal ar fi sa le aveti.

Teama mea cea mai mare, mai ales duminica, a fost sa nu fiu confundata cu vreun morcov sau castravete si sa fiu mancata. Dar am combatut asta puratand un hanorac mov – porcusorii mei nu au fost invatati cu niciun fel de hrana de culoarea asta. Totusi, hanoracul nu m-a salvat de la patanii, caci Spock s-a ascuns in maneca mea la un moment dat. Cam dubios ca maneca e ingusta tare si nu mai stiam cum sa-l scot de acolo. 😀

Sper ca ati priceput din postarea mea dezlanata cum se face. Daca nu, ofer si lectii: eu vegetez, voi ma urmariti pe YouTube sau Skype. Hmmm, as putea face si bani dand lectii de vegetat…