Interviu cu un… vampir

Lotus, castigatorul editiei trecute a Blog Power, a decis sa ne dea dureri de cap propunand o tema potrivita pentru a-mi fractura neuronul obosit: Interviul vieții.Ți se dă ocazia să iei un interviu oricărei persoane dorești tu de pe glob. -Pe cine alegi pentru acest lucru și de ce? -Care sunt cele mai fierbinți întrebări pe care dorești să i le pui? -Dacă ai putea realiza interviul într-un format inedit, care să nu implice neapărat două scaune și o masă între voi, cum ai face-o?

Habar nu am avut de unde sa apuc tema asta si incotro sa o duc si tocmai prin asta mi s-a parut provocatoare si nimerita pentru a incropi un raspuns. Si pentru inceput m-am gandit sa imi caut inspiratia pe unde mi-o mai caut cate-o data. Raspunsul a fost simplu: Kant. OK, il inteleg pe cel ce mi l-a dat, dar eu m-am intrebat cum alegi doar un filosof dintre atatia. Cum decizi ca asta merita intervievat si nu altii?! Si aceeasi dilema m-a izbit si cand am incercat sa aleg un scriitor sau un fizician sau orice alta personalitate… Pentru ca demersul, in capul meu, pornea de la ideea ca ar trebui sa intervievez pe cineva a carui viata si realizari inseamna ceva pentru marea majoritate a potentialilor cititori / omenirii.

Atunci mi-am spus ca ar fi cazul sa intorc foaia si sa aleg pe cineva care e doar foarte important pentru mine. Si am avut din nou batai de cap, caci pe oamenii din viata mea nu trebuie sa-i intervievez pentru a putea sa le pun intrebari cu substrat – de obicei nu discutam despre vreme. Asa ca am ajuns la mine. De mine cea mai tanara decat azi sunt satula, ca doar am trait impreuna 30 de ani. Imi stiu stolurile, nebuniile, obsesiile si delasarile. Dar poate ca o eu peste 50 ani (presupunand ca oi apuca varsta aia) ar fi o partenera de discutie interesanta. Iar in principal m-as intreba daca am ajuns sa particip la colonizarea altor planete. Sau poate o eu moarta si ingropata de ceva vreme cu care as putea lamuri misterul existentei vietii de apoi. Numai ca, ducand rationamentul pana la capat, mi-am dat seama ca nu as mai avea un mister al vietii proprii, as sti de pe acum ce va urma…

Deci aia nu, eu nu… Atunci cine?! Un om simplu care reuseste sa-si traiasca viata frumos si care pricepe ca fericirea vine din lucruri simple?! Ca el probabil sunt destui altii, iar cei ce nu sunt ca el nu l-ar intelege. Deci ce folos? Iar apoi am inceput sa scriu postarea si trebuia sa-i pun un titlu. Si inca unul inspirat! Si ce titlu mai inspirat decat cel care deja e consacrat si a facut cariera?! Dupa ce l-am ales si subiectul interviului a venit de la sine… Mai mult la bascalie, decat in serios, dar in lipsa de alte idei geniale, merge si asta.

Asadar, as lua interviu unui vampir. De ce?! Pentru ca suna bine. Pentru ca e un subiect care inca se vinde. Pentru ca am in cap ideea asta ca vampirii trebuie sa fie cool pentru ca au trait sute de ani si au vazut o groaza de lucruri. Si l-as intreba ce alte creaturi ciudate ca si el, ascunse ochiului muritorului de rand, mai exista pe lumea asta. Si l-as mai intreba daca nu e plictisitor sa vezi generatie dupa generatie de muritori dezvoltand legende cu vampiri si spunandu-si ca nu exista, dar totusi e simpatic sa te prefaci ca crezi astfel de chestii. Sunt sigura ca pe parcurs mi-ar mai veni in cap destule intrebari stupide demne de un interviu cu un vampir si sunt si mai sigura ca nu m-as abtine sa le si pun! De pilda: de ce sunt oamenii prosti?! Cat despre locatie, sigur nu ar fi vorba de doua scaune si o masa asezate conventional. Cred ca mai degraba as alege o galerie de arta cu o expozitie de fotografii alb-negru, imaginii care sa nu contina nici picior de vietate in ele. Aaa, si peretii pe care sunt expuse fotografiile sa fie neaparat vopsiti in culori puternice!

Ca un fel de post-scriptuum, alte nume care mi-au trecut prin cap pentru interviu: Regele Mihai, Steven Hawkins, Einstein, Hitler etc…

Au mai scris pe aceasta tema: Liviu Bimbea, Denisa, Nymphetamine, Lotus.