1. Am avut doua zile cu soare in Bruxelles! Oau! Oau! Oau! Si cica ar mai urma unele daca nu cu soare, macar fara ploaie.
2. Si s-a intamplat! Taram tam tam! Mai tineti minte cand va spuneam ca s-ar putea sa ratez coborarea din tram?! Luni am plecat de la munca tacticoasa si decisa sa ma indrept inspre partea opusa casei mele. Dar chiar acolo trebuia sa merg. 😀 Am prins un loc pe scaun, am scos volumul 4 din Harry Potter (doar al patrulea ca in week-end m-am culturalizat altfel…) si m-am lasat furata de poveste. Mai ridicam din cand in gand ochii sa ma uit pe geam pe unde sunt. Numai ca la un moment dat am uitat sa fac si asta. Si aud o voce in difuzoare (aceeasi pe care o aud de doi ani si cinci luni) anuntand suav o statie. Fac ochii cat cepele, sar de pe scaun si ma reped la usa – eram cu doua statii mai departe fata de locul faptei. Noroc ca toate drumurile duc inspre locul unde trebuia sa ajung eu. 😛
3. Ieri dimineata pun mana pe telefon si apelez un Irish Pub din Bruxelles cu scopul maret de a incerca sa fac o rezervare de masa pentru Sf. Patrick. Care sarbatoare pica intr-o duminica… De obicei, niciun Irish Pub nu accepta rezervari pentru ca se tem ca cei care tin mortis sa stea jos nu beau destul de mult. Asa ca il iau pe cel care a raspuns cu binisorul – mai o glumita, mai un apropo la un Guinness. Totusi, imi spune ca nu se obisnuieste si ca trebuie sa isi intrebe seful. Scot asul din maneca si ma ofer sa platesc consumatia in avans, ca sa fie siguri ca nu ies in pierdere cu noi. Stiind cu cine ma voi duce la baut (pe cel putin 2 pot conta sa se ridice la asteptarile sumei propuse), tin sa ii precizez si nenicului ca sigur vom consuma mai mult decat am insinuat. La care el: „nici nu ma indoiesc, vocea dumneavoastra este expresiva, chiar cred ca puteti bea de suma asta”. Sincer, nu stiam daca sa rad sau sa plang… Mai ales ca luni seara m-am rezumat la doua pahare anemice de vin rosu.
4. Am fost la Brico sa cumpar becuri pentru birou. Si am iesit si cu un litru de vopsea galbena pentru camera de zi. 😀
Jurnal de Belgia 
Acum nu doar blogosfera, ci si intreaga Belgie te recunoaste ca fiind tipa prietena buna cu Bacchus, desi eu sunt sigura ca nu e chiar asa cum ai vrea tu uneori sa credem. :))
Abia astept sa vad ce ai de gand sa mai colorezi prin casa.
Gaaaaaalben in living 😀
Sf Patrick e bine sa fie sarbatorit in Irlanda. Berea de acolo nu se compara cu nici o alta bere. Dar in lipsa de timp, merge si prin puburi.
Anul viitor in Irlanda. 😀
Măi doamna asta cu „întâmplerile” … Nu’ș cum să-ț zâc ca să pricepi exact … da după ce tocmai am mărturisit la postarea de ieri că spre diferență de tine mie îmi e mai accesibil dialogul cu o „femelă”, ai pus un „mascul” să răspundă în locul tău ??? E secretarul ??? Pe mine mă pierzi de client la faza asta, chiar dacă-l pui să umble decoltat și cu fustițe mini. 👿
Ioi, am modificat! :)))
Nu l-am pus io, s-a oferit voluntar. 😀
1. Scuze ca mi-am permis sa intervin in conversatia voastra. (Nu-mi dadusem seama ca desi este purtata in public o consideri/ati privata.)
2. Poate ca ar fi „interesant” daca ar reusi sa „ma puna sa” umblu decoltat si cu mini, avand in vedere ca eu cu a saizecea aniversare nu ma mai intalnesc, ca am „unu op’s’patru” inaltime si sai’s’ase cm latime in umeri, ca „trag” peste o maja jum’ate si ca port o impozanta barba colier – singura parte impozanta la mine (bineinteles, inafara de burta si de „contragreutate”). Si secretar nu mai sunt caci nu mai secretez.
Eşti fantastică :)))))
Chiar ai o voce de alcoolică??? Nu, nu-mi vine să cred aşa ceva!!! Ai o figură atât de drăguţă :))))
Şi cine e Sf Patrick ăsta, să-l sărbătoresc şi eu?
Mai eu zic ca nuam, ca de aia am ramas si eu socata. :)))
Sf Patrick e un sfant catolic, irlandez, whatever… Merita baut guinness cu galeata! :)))
are voce de catolica!
:))
La cata raclama iti faci, o sa inceapa lumea sa creada ca o arzi chiar numai pe alcoale… Oricum, aveti grija la ficat…
De cand citesc eu blogul, din cinci in cinci postari, numa bea si umbla prin cluburi….o arde pe alcoale….
Iar vopsesti?? Si iar bei??? Am lipsit vreo trei saptamani, dar vad ca nu s-a intamplat nimic nou:))))) P.S. Mi-a fost dor de blogul tau.
chiar asa, nimic nou pe frontul de vest. si mie mi-a fost dor de al tau, ca l-ai cam abandonat!
sper ca esti OK. 🙂