Chestii, trestii... · Jurnal de Belgia

Uneori mai graiesc si adevarul

Si nu ma refer la adevaruri marunte, gen „vai draga ce bine areti in rochia asta”. Sau „am patru fire de par alb”. Nu, vorbesc de acele adevaruri supreme care nu ar trebui sa iasa niciodata din gura unui om, care nu ar trebui sa fie recunoscute de fata cu altii si cu atat mai putin de fata cu reprezentanti ai categoriilor implicate.

Cum sa ma explic eu fara sa se interpreteze?! Ca de interpretari tot am parte de cand pot sa-mi aduc aminte… Sa incerc cu cuvintele mele, ca ale altora sigur nu o sa iasa din gura-mi la fel de bine. Asadar, ca si alte surate de ale mele (dar nu multe), de cand ma stiu m-am inteles mai bine cu masculii. Acum a nu se intelege ca ma iau de par cu femelele, ne zgariem si ne scoatem reciproc silicoanele de cate ori ne intalnim pe intuneric la baie. Doar ca prefer compania masculilor pentru discutii mai… profunde.

Si sa adancim explicatiile… Aia cu instincte de psihologi, sa se abtina, ca stiu si eu ca e semn ca imi place sa fiu admirata. Si o sa le raspund pe sleau ca da, sunt putin narcisista, si ca daca nu acum, atunci cand?! Dar trecand peste stolurile ce zac prin ungherele intunecate ale creierului oricarei fiinte umanoide bipede, pana la urma sunt o femeie… serioasa, chit ca mai imi petrec unele nopti prin baruri. 😛 Si chiar daca ma mai trezesc cu cate trei masculi dormind pe la mine prin casa. Mda, cine se scuza se acuza…

Eniuei, pana acum vreo cateva zile nu gasisem o explicatie concreta. Dar, ca de obicei, gandul bun ma lovi intr-un moment nepotrivit cand nici macar gandul nu se astepta sa fie atat de inteligent, daramite eu sau partenerul de conversatie. Se facea ca era vreo unsprezece si jumatate seara, eram cu un… mascul intr-o saormarie (asa se scrie?!) si habar nu am ce m-a inspirat mai tare – aspectul de local super umblat si calcat de hoardele de turisti, faptul ca nu bausem nicio picatura de alcool inca, carnea de pui pe care o credeam de cal sau ceapa ce mi se revarsa din staniol – dar m-am trezit vorbind. De obicei vorbesc, dar de data asta m-am trezit vorbind la propriu, ca m-am socat si pe mine.

Si ce credeti ca am spus?! (Merita paragraf nou, la ce perla e!) Parafrazez: prefer compania barbatilor pentru ca nu sunteti atat de complicati ca si femeile! Bineinteles ca partenerul de shaorma a ramas inlemnit nestiind daca chiar am fost atat de profunda sau era o gluma superficiala. Ei, chiar graisem un adevar! Muierile is complicate tare! Disecam o situatie in nu stiu cate fire (ar iesi pulovere la toata familia!), cautam subintelesuri unde de cele mai multe ori nu sunt, jucam roluri pentru a placea. Pe cand cu barbatii e mai usor – daca discuti filosofie, pai la asta le sta capul, daca discuti despre sex, pai clar numai la asta le sta capul!

Eniuei (din nou), va dati seama ca preferinta asta a mea mi-a atras si belele?! Ca nu se poate lucru fain fara necazuri… Ba unii si unele au impresia ca am aventuri cu toti barbatii din viata mea – ar trebui sa am un ranjet lipit pe fata si colturile gurii sa-mi fie prin urechi de la atata serotonina, nemaivorbind de cat efort ar trebui sa depun pentru a-mi organiza agenda (caut secretar!). Ba altii cred ca o sa ma impiedic. Pana pe la vreo douazecisiceva de ani inca imi mai faceam griji de ce spune gura lumii, pana cand am invatat ca judecatile de valoare sunt de obicei emise de cei ce se simt cu musca pe caciula (se intampla acu’ vreo 6 – 7 ani 🙂 ) Apoi am decis sa imi traiesc viata si sa imi aleg prietenii fix pe considerentul rezonantei si intelegerii mutuale.

Cele cateva femei din viata mea sunt rugate sa ierte acest derapaj – nu as schimba cafeaua bauta cu voi si barfa cu care e asezonata pentru nimic in lume. Ca doar pe masculii astia trebuie sa ii disece cineva marunt si sa le gaseasca nod in papura. 😀

No, gata, fug pana nu mai divulg cine stie ce secrete ce ar face inclusiv eforturile acestei doamne inutile in vederea construirii unui brand personal demn de luat in seama.

P.S. Un prieten (mascul, cred ca v-ati dat seama) incerca sa-mi explice spunand ca barbatii comunica mult mai eficient. 🙂

Anunțuri

21 de gânduri despre „Uneori mai graiesc si adevarul

  1. Din motive mentionate de tine, prefer conversatia cu doamnele. Si tot din motive mentionate de tine, ma reconforteaza conversatia cu domnii. Cam pana in momentul cand domnii incep sa se creada, fiecare dintre ei, buricul pamantului, alfa si omega tuturor subiectelor.
    Mersi pentru mentiune 🙂

    1. Cu placere. 🙂
      Ei, anumite conversatii le prefer si eu cu femeile. Desi, cand fac bilantul, pe lista de prietenii (stii tu, aia ce ar aproape ar sari in foc pentru tine), ei sunt mai multi ca ele. 🙂

  2. Alaturi de doamne imi plac discutiile lejere, despre unghiute si prajiturele, dar cand vreau sa discut serios, caut un barbat inteligent. Noroc ca am cativa in preajma, nu trebuie sa plec prea departe. :))

    1. Pai cam si eu la fel. Dar cand e vorba de a spune pe sleau ce crezi si ce vrei, pot sa o spun mai usor in fata unui barbat. 😀 Pe femei parca trebuie sa le iei putin cu binisorul. :))

  3. Si eu cred ca barbatii sunt mia buni parteneri de conversatie :)) Dar am cunoscut si doamne care au reusit sa imi capteze atentia pe toata durata discutiei…

  4. am trecut peste ambele etape. prefer compania fiicei mele şi singurătatea, în această ordine. mă enervează şi bărbaţii, şi femeile, toţi au aceleaşi defecte iar eu sunt la fel de defectă ca şi ei. end of story.

      1. In opinia mea, nu neaparat LA FEL DE defect (consider ca proportia este neesentiala) ci COMPLEMENTAR defect, POTRIVIT defect.
        (Eu adesea spun ca dpdv al cuplului nu este catusi de putin necesar ca fiecare dintre parteneri sa fie bun, dar este esential ca partenerii sa fie* potriviti: nu exista cuplu mai reusit decat cel alcatuit dintr-un sadic si o masochista (sau invers) – chiar daca fiecare dintre ei (luat in parte) nu prea ar putea fi caracterizat chiar drept „bun”.)
        * Eu initial precizasem „ca cei doi parteneri sa fie…”, da’ mi-am dat seama ca este valabila INCLUSIV eventualitatea ca optimul (pt respectivii) sa fie un menaj NU „a deux”, ci „a trois” – sau in mai mult de doi: in fond, si la lei functioneaza casatoria pe grupe, in care un numar oarecare de masculi sunt (toti laolalta si fiecare in parte) casatoriti cu un oarecare numar de femele (si cu ele – cu toate laolalta si cu fiecare in parte) – atat masculii cat si femelele putand sa fie (sau nu) in relatie de inrudire INTRE EI/ELE.

  5. Dar de ce le spui „masculi” şi „femele” cu insistenţă, în loc de „bărbaţi” şi „femei”? Putem fi şi masculi pentru tine, dacă doreşti, dar trebuie, nu cred, imposibil să nu vezi şi altceva în noi, de ce să ne reduci atunci în fiecare articol la un produs de esenţă animală? 😆

    1. Eu sunt ferm convins ca prin aceasta exprimare autoarea nici n-a avut vreo intentie condescendent-rea, degradanta la adresa semenilor ei, si nici n-a fost impinsa la acest mod de exprimare de vreo sordida inspiratie de natura sexuala (eventual provocata de frustrari), ci ca in mod ludic a vrut ca si in acest mod sa accentueze faptul ca se refera direct, in mod special, anume la diferentele intre caracteristicile generice specifice fiecaruia dintre cele doua sexe ale speciei.

    2. 1. Ti-a raspuns Victor inaintea mea si chiar politicos. :))))
      2. Urmeaza raspunsul meu foarte… sincer. 😀
      Chiar crezi ca suntem altceva in afara de animale sociale? Pe cale sa devenim anti-sociale… Pana la urma asta e esenta noastra – animalica. Bine infranata de constiinta, reguli sociale etc.
      (Probabil mai e si un tic verbalo-sarcastic. :)))) )

      1. Scuza-mi interventia, belgianco, nu stiu ce parere are in aceasta privinta interlocutorul dumitale caruia i-ai adresat intrebarea, dar EU consider ca SUNTEM: suntem MULT mai mult decat „simple” animale (sociale sau nu; iar daca te referi anume la animalele SOCIALE, atunci intra in joc SI faptul ca nici macar animalele sociale nu sunt chiar atat de simple cum avem noi tendinta sa credem – indiferent daca ne gandim la furnici sau albine, sau la caini, lupi si lei – sau la oameni: nu uita ca ne referim nu la simple animale gregare (cum sunt zebrele si antilopele – sau oile, sau chiar si multi pesti), ci la animale care au dezvoltat o structura sociala – fie si macar o „pecking order”, o ordine ierarhica): noi pe langa partea de „Homo” mai avem SI partea de „sapiens”, si in aceasta calitate avem nu numai gandire, intelepciune, ci avem si imaginatie, si simtaminte… ceea ce animalele (fie ele si sociale) n-au.
        Asadar: DA, BAZA noastra este animalica (facem parte din regnul animal, si anume din vertebratele homeoterme situate in clasa mamiferelor), dar nu ne limitam la asta, suntem SI altceva.

    1. …ceea ce este foarte „de inteles”, atata timp cat modul de prezentare al pseudonimului sugereaza ca autorul comentariului este un Dan si nu o Diana…

  6. „…barbatii comunica mult mai eficient.”
    Nu stiu daca mai eficient, dar cu siguranta mai putin obositor, pt ca in general ei se refera in mod unitar la un singur subiect deodata (cel mult cu ramificari catre domenii diferite) si apoi trec la subiectul urmator (tratat cu aceeasi exclusivitate), fiecare dintre subiecte tratandu-l in mod exhaustiv (epuizandu-l dupa ce i-au analizat toate aspectele si posibilitatile) nu poarta (ca femeile) simultan – cu acelasi interlocutor – cateva conversatii concomitente (intercalate fiecare intre replicile apartinand celorlalte subiecte discutate) in paralel.
    (Unei femei am constatat ca i se pare cat se poate de firesc ca in timpul unei conversatii, in aceeasi replica a ei, fraze alaturate (sau chiar parti alaturate din aceeasi fraza) sa se refere (spre ex) una la o suferinta fizica, urmatoarea la un mijloc de transport, urmatoarea la o prietena, apoi la o poseta (sau/si la un obiect vestimentar, sau la coafura, sau la iubit, sau la mai-stiu-eu-ce), dupa care cu nonsalanta revine la vreun altul dintre subiectele deja abordate (fara ca macar sa respecte de fiecare data ordinea abordarii lor). Nu mai vorbesc de talmes-balmesul care se produce atunci cand o femeie se adreseaza – din aceeasi rasuflare – pe subiecte diferite, unui numar de interlocutori concomitenti diferiti, incat nu mai stiu bietii interlocutori CARE idee este adresata CARUIA din ei cu referire la CARE dintre subiectele discutate concomitent cu el – si diferite de subiectele discutate concomitent cu fiecare dintre ceilalti interlocutori.)

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s