Eram intrebata sambata de un cititor fidel ce am mai gatit, ca cica nu avea subiect de carcoteala si ii era teama ca ramane nevorbit. Nu am fost in masura sa-i raspund atunci, dar imi iau revansa azi si va dau o reteta de quiche inventata de mine. Sunt sigura ca au mai facut-o si altii inainte, dar despre zbaterile in ale originalitatii undeva mai tarziu saptamana asta.
Reteta, fara cuvinte. 😀
No, si dupa toate aste operatiuni, il dati la cuptor vreo 35-45 de minute (depinde de blat, de cuptor, de cat de uituci sunteti etc.).
Acum trecem la partea a doua… Adica ce te faci cand uiti de la mana pana la gura si nu ai in casa fix ingredientul de baza?! Dar sa va povestesc cu lux de amanunte, sa nu ramaneti nepovestiti. 😀
Se facea ca sambata m-am decis sa revin la o viata „normala” si sa gatesc si eu ceva. Cum un chef nebun de a gati chestii mestesugite nu am de obicei, dupa ce am mai pus si buna ordine in casa nici atat nu ma tenta. Asa ca mi-am spus ca un quishulet ar fi numai bun. Vineri facusem ceva shopping, stiam ca am cam tot ce imi trebuie. Dar gandul bun m-a parasit din pat pana in bucatarie, unde am decis ca o punga de nachos cu aroma de branza ar tine de foame. (da, stiu, nu sunt sanatosi! Dar o viata are omul si o ….. De ce sa le iroseasca pe ambele?!) Asa ca planurile marete au fost amanate pe duminica.
Cand duminica iar era sa ma razgandesc, dar mi-am adus aminte ca luni ar fi cazul sa mananc si eu ceva la munca. Si cum stateam prin baie (nu va spun exact unde stateam), ma izbeste, ma paleste si ma loveste in acelasi timp. Noroc ca stau binisor cu echilibrul si nu am cazut in buda, ca mai trageam si apa din greseala si cine stie ce s-ar mai fi intamplat. In fine, ideea e ca mi-am dat seama ca fix blat nu am. Adica blatul facea blatul!
Ce sa fac? Ce sa fac? Cuprinsa de cea mai crunta disperare, dau o cautare pe net dupa o reteta de „pâtes brisée” si am gasit: 300 g faina, 150 g unt mai molcut, oleaca de sare si 8 cl apa. Si m-am apucat de treaba… Noroc ca nu aveam manichiura proaspat facuta, ca jumate din compozitie imi tine si acum de foame. 😀 Glumesc! Super simplu de facut. Cred ca ma reprofilez si il fac singura de acuma.
Apropo, cu blat cu tot, tot quiche-ul asta se prepara in maximum 30 de minute. Si mai trebuie tinut la cuptor inca vreo 40, dar in timpul ala se scrie o postare, se sta pe Facebook etc.
Prima imagine prezinta o foaie de coca din comert? Arata interesant … cred ca voi incerca si eu. Te anunt 😀
dap, se gaseste in comert. la Mega Image cu siguranta. 🙂
Pe un blog, la comentarii, arakelian devoala lumii faptul că ai fi posesoarea unui supierb accent moldovenesc. Acu’ nu-i bai asta, că şi io tăt de acolo-s de pământ şi chiar sunt mândru de aspectul în cauză. 😀
Pornind de la această ipoteză şi adăugând în textul problemei afirmaţia cum că : „La piloţi, pe peronul gării din Vaslui li se spune chiloţi”, se cere să se determine ce-i aia un „quishuleţ”.
Bre, sa-ti explic: sunt nascuta si crescuta pana la 18 ani in Alba. Apoi am stat vreo 4 ani prin Bucuresti si apoi inca 5 prin Vaslui. Sunt maritata cu un moldovean si genetic sunt un sfert ardeleanca, un sfert moldoveanca si o jumatate de prin zona Pitestiului. Iar inima mea apartine marii. Deci habar nu am ce sunt. Dar stiu cine sunt. 😀
Vezi că am scris ieri o superbă și sublimă poezea despre mare. Nu pun link că nu-i frumos. Dacă ai chef, o găsăști matale.
Ce pofta mi-ai facut..Trimis linkul catre nevasta :))
Bravo, sa ne imparatsesti rezultatele. 🙂
M-ai lovit cu quiche-ul ăsta. Cât am stat în Franţa, cred că mâncam zilnic.
Şi uite că n-am apucat să-mi fac niciodată de-atunci, aşa că o să-ţi fur reţeta şi mă încumet şi eu să-l fabric în zilele astea.
Super rapid de facut. Pentru bucatarese… geniale. 😀
Nu stiu ce gust are tot acel amestec, dar daca este asezat pe un blat, al meu e! Adica voi incerca si eu reteta, imediat ce vin de la piata, ca prin frigiderul meu bate vantul la ora asta. :))
Un gust foarte bun, la ce succes are al meu la public. 🙂
cand uit sa iau ceva pt quiche, am un Delaize aproape de mine, e deschis duminica, asa ca am de unde completa necesarul.
Vienela, eu combin multechestii in quiche. Multe rsturi, adica. pe langa branza si ou constante 🙂
pai asta-i farmecul – il faci cu orice. 😀
cu mozarella? 🙂 eu as fi bagat o brinza ceva mai puturoasa! 😀
Di felul lui sa face cu Gruyere, dar stii asta deja. 😀 Eu il fac cu Emmentaler, dar acum nu gasisem gata ras. Si eu nu stau sa rad cascaval, ca sunt o femeie ocupata. :))
asta mi-a adus aminte de tine..

lol!