Ma gandesc sa imi iau animal de companie. Ma gandesc, da?! E ca si faza cu dulapul… Numai ca daca dulapul ar mai avea inca vreo utilitate in plus fata de sistemele pe care le posed acum, animalul asta de companie chiar nu ar avea utilitate practica.
Nu de alta, dar gaini nu pot sa tin pe balcon ca nu am iarba si as fi acuzata de rele tratamente aplicate animalelor. Vaca nu am loc sa tin… As putea sa o las in dormitor, dar nu prea are cine sa o scoata la pascut. Asa ca si fara lapte raman. La oi nu ma pricep, capra sunt eu destul. Porcul tinde sa manance mai mult ca mine si sa faca si mai multa mizerie. In plus, fiecare din animalele astea tinut strict cu scop lucrativ ar blasfemia el vreun credincios sau altul in ceva sau in altceva de prin Bruxelles. Si cum nu vreau sa manii Dumnezeul nimanui, ca nu stiu pe unde oi fi aruncata din greseala vineri, mai bine ma abtin.
Revenind cu picioarele in apartamentul cu un dormitor pe care il posed in chirie, am inceput sa analizez variantele mai pe placul bipezilor. Am inceput cu cainii, animale pe care le-am mai detinut prin mijlocirea familiei mele. Aici a inceput prima dezbatere netelevizata din capul meu. Nici macar nu au fost argumente pro sau contra, ci o dilema fara rezolvare… Unde face pipi si caca cainele?! Ca sa imi odorizeze casa chiar nu sunt de acord. Iar sa il oblig invat sa faca doar la ore fixe, nu cred ca ar fi el de acord. Adevarul e ca nici eu nu as fi de acord sa ma oblige careva sa ma duc la buda dimineata la 7 si seara la 7. Iar uneori sa mai salt fazele astea sau sa fiu in intarziere ca stapana ii plecata lela sa se distreze. Bineinteles, in timp ce animalul ar sta si s-ar plictisi in casa. Deci amanam ideea pana oi avea drept de uzufruct asupra unei locuinte macar cu un petec de gradina.
Urmatorul animal pe lista – pisica! Mai ca ar merge, desi am fost avertizata ca in faza de pui miorlaie de te apuca si pe tine plansul. Parca nu ma sperie asa tare chestia asta, ar fi o pregatire utila pentru viitoarele crize de personalitate ale viitorului mostenitor al coroanei dentare pe care o detine familia mea. Dar cred ca s-ar plictisi si mieunatoarea de stat singura in casa. Poate ar invata sa iasa la explorat cartierul, dar mi-e teama anticipat pentru ea – nefiind obisnuita cu jungla strazii, nu cred ca ar avea mari sanse de supravietuire in aventurile nocturne. Cred ca ar fi ca un om luat din mijlocul unei capitale europene (nu vorbim de Moscova, da?!) si trantit in Kongo in plin razboi civil. Cum mi-e mila de animale si de tristetea mea la pierderea lor, am zis pas si la ideea asta. Unde mai pui ca ar lasa si destula blana si s-ar urca peste tot, numai bine cat sa faca un anume Mr… (nu dam nume!) crize de isterie. Desi, pe de alta parte, cred ca ar putea fi o idee geniala, caci i-ar tine pe unii departe de casa mea. 😀
Deci, fara caini, fara pisici. (Sa-mi iau cate doua exemplare nu se pune problema, ca nu am bani de hranit menajerie!) Trecem la pesti… De care am mai avut. Din aia de se tin in acvariu, nu ala care sa ma scoata la produs! Minti ciudate ce sunteti! Asadar, dupa cum spuneam, am mai avut acvarii. Sunt simpatici, mai ales caraseii – ii si botezasem generic: cei portocalii erau Patratel si cei negri cu ochi bulbucati erau Cerculet. Dar ce mai plangeam cand murea vreo unul de batranete. Copil prost! Oricum, raman pe lista, acuma ca tot mi-am amintit de ei, dar parca nu ar fi niciun element de noutate. Plus ca nu prea poti sa-i chinui, sa-i tragi de coada si sa faci misto de ei.
Tot din lista animalelor de apa pe care le-am mai avut, mi-au atras atentia testoasele. Simpatice si alea, jucause in felul lor, mai ales cand incerci sa le cureti carapacea si ele te musca de mana si acolo raman agatate. Numai ca nu-ti vine sa iei un ciocan mai mare. Numai ca testoasele astea au un obicei prost – fac conjunctivita in conditii nepotrivite. Ori in Belgia, mama umiditatii in partea asta de Europa, bacteriile ar fi ca la palat in acvariul broscutelor. Si nu ma vad jelind langa ele. Dar nu elimina nici varianta asta.
Tot insirand animalele pe hartie, am trecut si peste porumbei (prea cacaciosi), si peste o rata (prea macanitoare si vorbesc eu deja destul), delfin am deja… Si am ajuns la concluzia ca vreau ceva paros! Dar paros, dom’le, ca mararul cu care m-a inzestrat natura nu imi mai e de ajuns iarna si vreau blanuri flocoase in jur. Animalele exotice la care strabunii mei habar nu ar fi avut cum sa le pronunte numele ies automat din discutie. Iepurii cica miros frumos si ca se inmultesc ca… iepurii (scuzati repetitia). Nici cum nu-i bine, ceea ce ma aduce iar la ideea ca sunt nesatisfacuta din nastere.
Pana la urma si la urma, aflandu-ma in fata unui termen limita de luare a deciziei (adica trebuia sa scriu postarea asta) am inclinat balanta inspre hamsteri sau porcusori de Guineea. Numai ca trebuie sa cer certificat de garantie la magazin ca imi dau doi de acelasi sex – mai bine homosexuali, decat ferma de animale! In caz contrar (daca se dovedeste ca masculii pot ramane gravizi sau ca femelele pot produce sperma), o sa solicit repatrierea puietului si daune morale pentru trauma prin care au trecut animalele mele nevoite sa isi dea urmasii inspre adoptie. Deci, hamsteri ne luam, da?! Fie-va mila, daca aveti ceva linkuri utile despre cum se cresc/ingrijesc astfel de blanosi, va rog anuntati-ma si pe mine. Multumesc anticipat!
In incheiere: nu sugerati soparle, serpi, crocodili, ca m-am gandit deja numai nu mai aveam loc sa scriu ca treceam la vecini deja!
Jurnal de Belgia 
Mda, pisica mea asteapta relativ cuminte venirea stapanilor (nu stiu cat de mult miorlaie in absenta noastra, dar inclin sa cred ca nu, pentru ca nu are spectatori… 😀 ).
Altfel, mie personal imi plac testoasele (am avut si eu una cand eram mica). Pestii… ma rog, in afara de rolul decorativ, nu prea simti ca iti bucura existenta. Despre pasari… n-am nicio parere, dar ma cam doare sufletul sa le stiu in colivie.
Nu cred ca ti-am fost fost de folos cu ceva, sunt doar parerile mele. Mi-as lua si caine, dar, ca si tine, nu vrea sa-l conditionez (si sa ma conditioneze) cu necesitatile lui fiziologice 😀
clar, soareci sau sobolani imi iau. :)))
Ca sa-ti roada casa cand esti plecata :))
Debutul crizei existentiale. Potentiala solutie, procrearea unui copil. Posibil ca dupa primul copil, sa aveti dorinta cristalizari unei echipe de handbal, cu cel putin cu 7 membrii.
duamnii feri, Cornele, taica! puschea pe limba! :))) sa stii ca la mine problema e mai ciudata: cand altele puiesc, eu vreau caine – si nu glumesc, vreau un caine mai mult decat imi doresc sa fac un copil… mda, puteti arunca cu rosii stricate acum!
Ce nervi am !!! … Mi-a luat-o Cornel înainte … 😦 Nu-mi rămâne decât să supralicitez : merge şi o echipă de fotbal ! 😀
no, vezi mai sus, ca doar nu m-oi repeta. primul venit, primul servit.
Dar nu mă autoinvitasem nicăieri, cu-atât mai puţin la aşa festin ! Simplă sugestie. 😛
ha ha ha ha ha ha! Daneeee, au spuneam primul venit , primul servit apropo de raspuns la comentarii. loooool. Diana stie?!
Acum ştie şi Diana! Aşa deci……
eu iti recomand un pinguin. nimic nu se compara cu pinguinii :X
ioi, ca mare dreptate ai! luam si un pinguin!
daca iubesti sa dormi noaptea, uita de fosgaitori. porcu’ de guineea face concerte noaptea – creatura nocturna de al’fel, iar hamsterii nu prea stiu sa doarma…deci hm. cauta si tu o salamandra, o reptiloasa..
no, ii tin in camera opusa dormitorului, nu in pat cu mine! bine ca mi-ai zis. 🙂
Eu zic un blanos 🙂
Nimic nu se compara cu un puppy pufos 🙂
mda, dar ce fac cu el cat sunt eu plecata? ca nici mie nu mi-ar placea sa fiu lasata inchisa in casa toata ziua…
Cand eram mic am avut papagali…Au muriit din pacate..De atunci nu am mai avut animal prin casa..Dar mereu mi-am dorit broasca testoasa…
testoasele sunt simpatice. si pot fi chiar amuzante. nat geo wild pe viu. 🙂
Ia-ma pe mine! Nu cer multe, casa, masa si caldura sufleteasca!
tu nu intri in categoria naimalelor simpatice… :))))
Eu sunt posesoare de porcusor deci inclin balanta spre ei ca tare frumosi sunt
Si spre deosebire de broasca testoasa, primesti nitel feedback 🙂
dar daca iau doi se intampla ceva neplacut? nu as vrea sa se plictiseasca…
Ia doi de acelasi sex. E mai bine asa, intr-adevar, sa aiba companie .Cand o sa te joci cu ei insa trebuie sa fii atenta sa le dai aceeasi cantitate de atentie :)))
am doua maini. 🙂 mersi.
Hooo… stai asa! Ce-ti mai trebe animal de companie? Ai un delfin pe care-l plimbi in fiecare zi, nu cere mancare si nu face caca; nu stiu daca ramane gravid sau e producator de sperma, asta o rezolvi tu…
:)) :)) :)) ai si tu dreptate…
Pestii sunt cei mai de incredere 🙂 Nu lasa par, nu fac galagie, stau unde-i pui, isi fac nevoile in loc sigur, nu trebuie scosi la plimbare 🙂 Numai avantaje 😀
mda, asa e… dar am avut deja si as vrea sa incerc ceva nou. 🙂
Sugerez un animal de plus din acelea care arata identic cu cele reale (perfect pet parca se numeste firma), si functioneaza pe baterii. Fiica-mea a primit un catel si tot ce face e sa doarma (e prevazut cu un sistem care umfla si dezumfla exact zona intercostala, de zici ca doarme!!!!).
Sau un pui de leu, dupa aia o sa scrii pe blog atarnata de tavan :))
hiii! pui de leu! sigur nu mai vine la mine nimeni sa doarma peste noapte. :))
” cand altele puiesc, eu vreau caine „, e prea mare egoismul, ca sa puiesti si tu?
mda, sunt atat de egoista incat ma gandesc sa infiez unul sau mai multi copii…
sa stii ca decizia de a avea sau a nu avea copii poate fi sau nu legata de egoism. asta ti-o spune psihologul din mine.
si chiar daca as fi egoista si de aia nu as vrea copii, cred ca asta e treaba mea… mai ales ca planeta e suprapopulata. (asta chiar nu o spun ca sa ma dau interesanta. 🙂 )
Si tii frica ca o sa pice intr-o parte….bun si gandul tau.