Ieri am fost in Knokke, la malul Marii Nordului. Spuneam eu ca nu am toate doagele acasa, asta e inca o dovada – la minus un grad, eu ma duc de drag la mare. Printre altele, l-am gasit si pe musiu stand in bataia vanturilor si a valurilor. Tema de reflectii…
Asta din fata. Si din spate:
Jurnal de Belgia 
Nice… te duce cu gandul la o suferinta mare.. poate ca a ramas sa isi astepte iubirea la malul marii..
io sper ca nu. ca oricum sunt mai multe femei decat barbati pe lumea asta, deci ar fi gasit inlocuitor.
de la departare pare un nene care cara o butelie :))
Sau logo Roll Royce
mai, dar numai idei crete aveti. va cunoasteti?! :))))
hmmm, sa cari tu o butelie de felul asta!
frumos acolo.si eu m-as duce la mare
eu m-as muta la mare. 🙂
Nu le-a ajuns că au dat găuri în brânză ? Acum găuresc şi statuile. Oricum, un kil de compasiune şi din partea mea pentru amărăşteanul ăla ! Îi transmiţi tu ? 😀
Ii transmit, stai fara griji. si o sa-i duc si o bucata de cascaval gaurit sa vada cu cine seamana. :)))
Foarte, foarte frumos. Si eu m-as duce la malul marii la orice temperatura:)
marea, dragostea noastra…
faina marea si’n decembrie 🙂
faina oricand, mai ales pentru cei indragostiti de ea.
aia e statuia care cand vine fluxul e acoperita de apa in mare parte?
sa ma pici cu ceara (dar totusi sa nu…) de stiu. 😀
pune-i la om o haina, ca e incovoiat de frig saracu’ fraier
ma duc la sh sa-i cumpar. 😀
La – 1 grad arata bine peisajul… Pe aici e un ger de-ntepenesti, zapada „ca-n povesti” si un ghetus de-ti rupi gatul… 😀
E clar că e zgribulit de frig…o fi făcut baie în mare 😀
Ce frumooooss!!!