Cu iz de parfum

Prin locul pe unde imi desfasor eu activitatatea aducatoare de bani buni de cheltuit pe toale (adica sigur nu blogul asta 😀 ), mai co-exista pasnic cu noi si alte specimene umane denumite generic „clienti”. Nu ca noi nu am fi proprii nostri clienti – e mai complicata povestea -, dar astia de care vorbesc sunt mai cu mot ca nu fac parte din echipa noastra de consultanta, ci pur si simplu impart Centrul de Afaceri cu noi. Adica ne intalnim pe holuri, la baie, in bucatarie… Si unii sunt incredibil de… parfumati!

Primul despre care as vrea sa barfesc povestesc este un domn la vreo 28 de ani, super ferchezuit si aranjat, consultant la o firma de coaching care lucreaza preponderent cu Institutiile Europene. Ei, si domnul asta, sa-i spunem simplu N, e tot timpul aranjat de zici ca a iesit din cutie. Esarfe la gat impaturite artistic, camasi impecabile, casual cu blugi, dar totusi elegant… Daca l-ai vedea doar pe strada, ai pica in limba dupa el. Numai ca… pe din afara e vopsit gardul, inauntru-i porcul! Care porc nu are nicio vina in propozitia asta, deci imi cer scuze daca l-am jignit.

Asadar, N asta are o mare meteahna – fumeaza ca un turc. Si ca sa acopere mirosul, toarna o tona de parfum pe el. Nu exagerez. Credeti-ma, daca l-ati imbratisa de dimineata, ati fi si voi parfumati gratis toata ziua. O fi parfumul de calitate, dar ce-i prea mult strica. Ca tot am pomenit de obiceiul lui de a fuma, mai trebuie spus ca nenea asta obisnuia sa fumeze intr-o toaleta de la etajul I al cladirii unde salasluim, spatiu nefolosit de nimeni. Bineinteles ca in eleganta sa nu voia sa fie vazut in asemenea postura sau cu chistocul in mana, asa ca le-a stivuit frumos pe marginea chiuvetei. Si cand spun stivuit exact asta vreau sa exprim – omul facuse un zidulet de vreo 5 cm inaltime, extraordinar de bine centrat. Asta pana cand s-a prins administratorul cladirii…

Al doilea client luat in colimator vine la pachet cu nevasta din dotare. Domnul K vine de printr-o tara africana. Nu s-a stabilit inca daca e la prima generatie pe meleaguri europene sau la a nu se stie cata, dar … ne abtinem sa continuam. Si acest domn K foloseste si el un parfum, dar nu la fel de bun si finut ca al primului tip descris. De data asta vorbim de un parfum dulce si ciudat, care ramane in urma lui si la 5 minute dupa ce a trecut prin zona(din cauza cantitatii in care a fost aplicat) si care te face sa te intrebi de pe unde l-o fi cumparat ca sa nu calci veci in magazinul ala!

Si cand domnul K nu e atat de parfumat, face lucruri care asigura un altfel de parfum pe timpul unei zile intregi. De pilda, joi s-a constatat cu stupoare ca in una din toalete e un miros de kk care pur si simplu nu dispare oricate geamuri s-ar deschide. Nimic tragic incat sa nu poti intra, dar persistent. Dupa o ancheta amanuntita, s-a stabilit cu precizie ca damful venea din cosul pentru servetele de hartie pozitionat in dreptul chiuvetei (adica nu in budele prorpiu-zise) si ca era provocat de o pareche de pampersi aruncati asa liberi, fara a fi bine incarcerati intr-o punga. Si cum domnul K a fost singurul care inainte cu o zi se prezentase cu copiii de mana la birou, concluzia a venit de la sine…

Zicem ca domnul K vine uneori la pachet cu doamna K, care femeie tine mortis sa ma pupe de cate ori ne intalnim. Eu stiu ca asa o fi obiceiul in Belgia, dar nu chiar peste tot. Noi nu ne pupam cand ne vedem dimineata, desi iesim la bere impreuna si vorbim inclusiv despre preferintele sexuale. Deci de ce m-as pupa cu o tanti care stie doar cum ma cheama?! In fine… Problema nu e ca ne pupam, ci ca si tanti e la fel de dulce parfumata ca si sotul din dotare. Dupa ce ma pupa, imi vine sa ma duc sa ma spal pe fata cu apa si sapun. Imi amintesc ca la un moment dat a stat in spatiul de primire vreo 10 minute si, la vreo jumatate de ora dupa ce a plecat, un alt client (parfumat normal) a intrebat candid cine s-a parfumat in halul ala.

Si doamna K a tinut mortis sa-si mai exprime o opinie, neparfumata de data asta, dar demna de mentionat pentru posteritate. Ma rugase intr-o zi sa o ajut cu o chestie, asa ca o luasem eu incet in fata ei pe hol. Si cum mergeam eu tacticoasa cu un mers de fotomodel demn de a vraji femei parfumate prost si excesiv, aud o voce suava din spatele meu care ma intreaba daca am slabit. Intr-o fractiune de secunda m-am gandit ca asa ceva discut cu prietenii, poate, dar nu cu clientii. Asa ca raspund evaziv intr-o incercare nereusita de a schimba subiectul. Numai ca doamna K nu se lasa si continua: „Da, ai slabit, se vede ca ti s-a micsorat fundul!”. In momentul ala, sincer, nu stiam ce sa fac – sa-i apreciez onestitatea si faptul ca s-a uitat la fundul meu sau sa o iau la fuga inainte sa scot vreo traznaie si mai nepoliticoasa pe gura?!

In loc de incheiere, ma duc sa ma parfumez, ca parca nu se simte nimic in aer azi…

Publicitate

2 gânduri despre „Cu iz de parfum

  1. Din cate vad io, izul ala e chiar duhoare. De-a dreptul! Daca domnul african o fi descoperit odicolonu’ recent, n-ai ce-i face, da’ lu’ ala tanar ar trebui sa-i strecurati un biletel pe care sa scrie „less is more, even for you, babe!” 😀

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.