Chestii, trestii... · Jurnal de Belgia

Ce-ar trebui vs ce-ai vrea

Urmeaza o parabola inspirata dintr-un fapt foarte real. Cine are minte de patruns sub stratul vizibil, sa patrunda. Cine nu, sa se rezume la povestea cizmelor. 🙂

Acum vreo 2 sambete se racorise cam binisor pe aici, iar un soare cu dinti de toata frumusetea si-a facut simtita prezenta pe meleagurile mirificei capitale europene. Cum mie mi-e frica de frig ca Diavolului de tamaie (asa se zvoneste…), am intrat instantaneu in panica si am inceput sa cotrobai prin depozitul de la subsol dupa cizme, ghete si alte incaltari pretabile pe timp de restriste. Gasit-am cutia cu toate perechile si gasit-am si destule perechi cat sa intretin vreo 3 femei, nu doar una singura. Dar cum eu fac cat 4 (la personalitate, nu la greutate!), normal ca nu erau de ajuns.

Daca e sa gasesc nod in papura si motive de a cumpara inca o pereche de incaltari, expert sunt! Ba ca cizmelor pe care le am din 2010 li s-a stricat putin tocul (nimic ireparabil sau foarte costisitor), ba ca botinelor albastre li s-a tocit flecul (din nou, rezolvabil), ba ca ghetele rosii nu merg chiar cu orice mi-ar trece mie prin cap sa port, ba ca… nici eu nu mai stiu ce am mai inventat. Cert este ca dupa ce am carat toate perechile de incaltari in casa, am refacut inventarul si am incercat sa ma conving ca nu trebuie sa imi cumpar inca o pereche de cizme. Cu toate argumentele bine insirate, am rumegat decizia vreo zi. Dar am cedat ideii ca totusi am o singura pereche care s-ar putea sa nu treaca prin sezonul rece chiar cu fruntea sus.

Asadar, am cedat ispitei. Daca tot am facut un pas inspre pierzanie, mi-am spus sa fac jumatate inapoi (prapastia era aproape!) si sa ma decid asupra unei perechi de cizme serioase, cuminti, de femeie maritate si cu job de birou. Si am purces la cautat. Am intrat prin toate magazinele – si mai low cost si mai snobish – cu gandul precis ca trebuie sa imi gasesc o pereche de cizme care sa intre pe piciorul meu. Am uitat sa precizez ca nu ma incadrez in „tipare” si am gamba semnificativ mai groasa fata de glezna… Nu s-a plans niciun mascul pana acum, dar producatorii de cizme nu par sa faca parte din categoria astora. 😀

Am ramas la cautari, deci… Am probat la cizme de mi s-a acrit, am vazut nu stiu cate modele si deja stiam ce se gaseste pe piata. Cred ca as fi putut sa scriu chiar un articol despre trenduri in materie de cizme, dar m-am abtinut. Facusem chiar si o mini lista cu ceva preferinte, bineinteles alea pe care reuseam sa le si inchid pana sus (adica sub genunchi). Si tot nu eram satisfacuta… (Sunt greu de satisfacut!)

Asta pana acum doua sambete cand mi-am tras fusta mini de blugi pe mine si am iesit la agatat cizme! Si am facut greseala de a intra la Sacha, brand pentru care am o slabiciune si nu fac niciun secret din asta. M-am invartit pe langa niste cizme care se incadrau in categoria a ceea ce ar fi trebuit sa imi cumpar, am probat, dar nu erau destul de largi sus. Mai bine! Iar apoi am dat cu ochii de niste modele mai rock ‘n roll. Am tras unele pe picior si am avut instantaneu sentimentul ca mi-am gasit iubirea toamno-iernii belgiene 2012/2013. Poate chiar si a celor viitoare… Dar, nu aveau nicio treaba cu ce incercam sa ma amagesc ca ar trebui sa cumpar.

Am iesit din magazin lasand jumatate de inima acolo (mare noroc ca am avut-o la mine, de obicei sta la gheata prin frigiderele strainilor) si m-am indreptat inspre un Irish Pub sa ma pun la sfat cu o Guinness. Vorba ceea, Guinness e un sfetnic bun! Dupa jumatate de litru de licoare magica, bruna, arsa si fara bule, mi-a mai venit mintea la cap si jumatatea de inima ramasa in chieptu-mi falnic s-a decis sa isi caute resturile. Si la mine e de rau tare cand gandesc cu inima si nu cu capul, noroc ca nu fac asta si in ce-i priveste pe masculi. Deci, la indemnul inimii, mana se baga in poseta dupa portofel si intra din nou in Sacha. Unde nu am mai ezitat si mi-am luat cizmele pe care le vroiam, nu pe cele pe care ar fi trebuit.

Dar, o viata are omul! (Nu duc vorba mai departe…) Pana la urma, eu nu sunt nici jobul meu, nicio imagine pe care o au altii despre mine. 😛 Iar inspre pierzanie oricum ma indrept cu pasi mari si siguri.

M-am indurat de voi si nu v-am oferit imaginea cu cizmele astea asortate la o fusta mini. 😀 Amu ma duc sa-mi caut un mascul cu motocicleta, ca tatuaj si jaca de chiele am deja. Ioi, am uitat de Mr. G!

Anunțuri

4 gânduri despre „Ce-ar trebui vs ce-ai vrea

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s