Chestii, trestii... · Jurnal de Belgia

Nimicuri…

Cum in ultima vreme mi se pare ca nu am timp nici sa mor, iar de blogul asta ma tin ca boala de omul sanatos, pentru azi m-am decis sa scriu cel putin 350 de cuvinte despre verzi si uscate, alea care mai imi trec inca prin cap…

Mda, timp sa mor nu am, dar tocmai am stat plantata in fata laptopului si am ascultat muzica 45 de minute. Dar am luat din timpul de somn, mare pacat de altfel, caci in ultima vreme imi cam bat joc singura de creierul meu si ii reduc timpul de odihna. No, bineinteles ca nu e vina mea, ca doar nu ma acuz singura de astfel de miselii. Ca duminica nu m-am cerut eu in oras si stat pe coclauri toata ziua, ci altii s-au oferit voluntari sa ma tot scoata din casa. Culmea e ca nu toti de-odata (mai bine, ca nu e cazul sa se cunoasca intre ei! :D), ci pe rand. Si nici nu m-au anuntat din timp, ci de cum intram in casa dupa o repriza de bantuiala nemotivata, mai suna o data telefonul. Oricum, ce vroiam sa spun e ca duminica am ajuns pe la 1 noaptea acasa, ca doar nu era sa beau bere singura uitandu-ma pe geam la copacii Regelui. Si luni m-am invartit si m-am c*** si m-am bagat in pat la miezul noptii, iar aseara cam tot pe aproape. Si azi dimineata m-am trezit la 6.30…

Punctul urmator pe ordinea de zi. Uneori ma intreb pe ce criterii sunt angajate secretarele clientilor nostri sau asistentele de pe la tot felul de hoteluri. In ultima vreme am dat numai peste unele care parca vroiau sa imi faca in ciuda si sa imi demonstreze ca rasa umana e pe cale sa isi piarda capacitatea de a gandi. Acuma stiu ca verbal nu sunt foarte concisa in exprimare, dar in scris pun totul frumos insirat de pana si un copil de clasa a 2-a ar intelege ce vreau si unde bat. Ei, nu! Astea cu care m-am conversat in ultimele 2 saptamani cred ca au invatat sa citeasca crucis si dintr-o parte si sa sara fix peste frazele importante, caci fix la alea nu imi raspundeau. La inceput am fost finuta si nu le-am pus in bold si underline si italice, dar dupa cateva faze antologice am renuntat la politeturi si m-am manifestat in deplinatatea mea.

Apropo de „deplinatatea mea”, in ultimele 3 saptamani mi s-a spus in trei limbi diferite si de catre trei persoane diferite ca sunt afurisita. Partea buna e ca nu mi s-a parut a fi spusa pe ton de repros, cat mai degraba asa amuzat. Cel putin asa mi s-a parut… Acuma eu ce sa spun?! Ca unuia dintre ei nu-i displace, ci il amuza sigur (stie ca l-as scoate din belele oricand), si ca oricum nu are ce face ca trebuie sa mai lucreze cu mine. Ca alta are parte si mai des de aciditatile mele verbale, ca doar imparte apartamentul cu mine. Si ca cu al treilea oricum nu prea am multe de-aface, deci daca nu-i convine, mare paguba-n ciuperci! Desi asta al treilea ar trebui sa fie cel mai capabil sa tina isonul…

Si tot apropo de mine, ca doar de aia am blog ca sa imi fac psihanaliza psihiatrica pe aici, sunt plina de vanatai! Ups, asta nu are legatura cu chestii psihologice. Sau are, dar nu asa de evident… No, ca ma invinetesc repede nu e un mare secret. Unii au luat-o foarte in serios si nici cu o floare nu ma ating! Dar de cand cu cursurile de dans, zici ca is victima violentei conjugale. Noroc ca husband nu-i in zona, ca l-ar fi reclamat careva. Iar cu colega de apartament, cu care toti vecinii sunt convinsi ca am o relatie, sigur nu ma bat in parte. Nu de alta, dar nu avem timp si ne mai si intalnim rar. Deci, ideea e ca am nise vanatai tare sexy, asortate cu delfinul, inclusiv pe laba piciorului.

Uite ca reusii sa pun in pagina peste 700 de cuvinte. Acum ma duc in fata oglinzii, ma asez cu spatele la ea si o sa incerc sa fiu afurisita cu mine insami. Stai, ca nu am timp de asta… Altadata!

Anunțuri

4 gânduri despre „Nimicuri…

  1. „…alea care mai imi trec inca prin cap…”
    Poate ca ar fi „sunat mai romaneste” „alea care inca imi mai trec prin cap…” (exact aceleasi cuvinte transmit exact aceeasi idee, dar inversarea ordinii conteaza si ea*).
    * Vezi si

    „A (09/09/2012 la 8:11 pm):
    Salut, poate s-a scris deja aici despre și mi-a scăpat, dar aș vrea să mă lămuresc care e forma corectă:
    M-am mai gândit sau Mai m-am gândit.
    Unde se pune mai-ul în construcțiile astea?
    Merci”

    urmat de

    „diacritica (09/09/2012 la 8:14 pm):
    Fix înaintea verbului “de bază” (vs. auxiliar – am, ai etc), întotdeauna.
    M-am mai gândit.
    Mă mai iei şi data viitoare?
    O să mă mai iei.
    O vei mai lua.”

    (de pe http://diacritica.wordpress.com/index-ortografic/loc-de-ntrebat-v/ )

    „…mi s-a spus in trei limbi diferite si de catre trei persoane diferite ca sunt afurisita.”
    In romaneste STIU cum se spune, as fi curios sa aflu expresiile echivalente (sau expresiile pe care le-ai considerat dumneata echivalente) si din acele alte 2 limbi (presupun ca este vorba despre franceza si engleza).

    „…ma duc in fata oglinzii, ma asez cu spatele la ea si o sa incerc sa fiu afurisita cu mine insami.”
    Daca SI-ASA ii intorci spatele, deci n-o vezi, CE nevoie mai ai sa fie oglinda acolo (sau – mai corect exprimat – de ce, la ce si pt ce mai ai nevoie de ea)?

    1. mersi de observatii. 🙂
      cat despre celelalte 2 limbi, era engleza si italiana de fapt… cuvantul in engleza nu vreau sa-l reproduc. :))) cel in italiana era „acida”.
      cat despre faza cu oglinda, era de dragul de a scrie… nu trebuie sa aiba logica, ci sa zmulga un zambet. cel putin eu asa cred. 🙂

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s