Rac de Marea Nordului

Da-i, Doamne, omului mintea de pe urma, iar mie doar minte ca sa folosesc creierul pe care il adapostesc in cutia de pantofi craniana.

Vara, frumos, caldura mare in Belgia. Si cum minunile de genul asta nu dureaza o vesnicie pe aici, ce isi spune disteapta de mine? Hai la mare! Si hai, ca nebunului nu ii trebuie 2 imbolduri pe aceeasi tema. No, acuma nu-i nicio problema ca oama vrea sa faca plaja si in parc nu se simte bine. Mai ales ca drumul pana la Oostende dureaza 1 ora si vreo 25 de minute, iar biletul de tren dus-intors e 17 euro. Problema e ca oama asta nu a mai vazut plaja sa se bronzeze de vreo doi ani si ii place tare mult sa zaca pe plaja, sub soare, ca o meduza.

Asadar, duminica m-am luat de mana, am impachetat cele necesare, am mai luat o amica de-o aripa, si duse am fost. Am ajuns in Oostende pe la 11 si ceva si mare ne fu mirarea cand am dat de lume „cata frunza, cata iarba”, ca mai era si nu stiu ce festival… Noroc ca ii plaja laaaata si pana la urma am gasit si noi un loc unde sa ne trantim hoiturile. Si de aici intervine uitarea completa a creierului pe unde nici el nu stie.

Vazandu-se ghitzaca balena sirena pe plaja, ce se gandeste ea? De ce nu ar recupera ea in cateva ore cei doi ani de deprivare de plaja… Mai ales ca nu erau prea multe grade (maximum 22), batea un vanticel simpatic, deci nu parea de loc super hot. Asa ca, nici crema nu mai dam, ca oricum am gasit doar una cu SPF 10 pe acasa, deci de ce sa mai stricam bunatate de produs Ivatherm folosit in general pentru maini si fata cand ieseam afara in toiul verii in Romania? Si uite asa, foca zana din mine, s-a trantit pe prosop cu delfinul in sus si a inceput sa mane porcii de zor, dar fara sforaiturile pe care si le permite uneori intre cei patru pereti ai dormitorului propriu si personal.

De mentionat ca, in tot acest timp, creierul meu era intr-o hibernare profunda, probabil fiind si el afectat de soare. Trece o ora, trec doua, totul in regula. Pe la vreo 3 simt o senzatie in vezica si ma decid sa fac o vizita la baie. Abia atunci am inceput sa simt ceva pe umarul stang, asa ca o arsuro-usturim. Dar campioana incapatanarii decide ca nu e nimic grav, aplica totusi ceva crema cu SPF 10 si se intoarce la aghioase. Pe la 5 ne hotaram sa ne vizitam casele parasite si, odata cu ridicatul de pe plaja, am inceput sa simt mai mult – usturime pe mare parte din corp.

In tren si tram, aer conditionat, deci am ajuns acasa ba dardaind, ba injurand usturimile, ba visand la o crema de corp. Am reusit sa fac un dus si, cum am gasit o crema „dupa soare” prin casa, am aplicat din belsuuuuuug. Dar inca ustura… Sa vad cum oi dormi la noapte. Oricum, sunt un mare rac cu un mic delfin tatuat pe spate. Sper sa supravietuiesc pana maine dimineata, ca sa pot sa va explic mai pe larg efectele prostiei umane. In mare, tineti minte: Soarele care incalzeste plaja din Romania e acelasi cu ala din Belgia, deci e la fel de al dracului, chiar daca pare mai simpatic! Si NU va expuneti la soare direct intre 11 si 5 seara. (Ani verzi cat am respectat aceasta regula am dus-o bine, dar azi am uitat complet de ea…)

Acum ma duc sa mai pun si ceva crema de corp pe mine, revin maine dimineata cu detalii.

Edit de dimineata: M-am trezit inca in viata. Ametita, ingretosata, dar cu mai putine usturimi. Amu ma duc sa mai pun ceva creme pe mine, poate poate nu o sa mi se jupoaie pielea.