Filme, carti · Jurnal de Belgia

Doua filme cu spioni

Chiar daca poate agresa ochiul unora de cunoscator, astazi voi alatura in prezentare 2 filme cu spionii din registre complet diferite, tocmai pentru a face o mica comparatie. Cred ca imi permit sa fac asta pentru ca sunt un profan al cinemaului, si nu un expert, deci nu trebuie sa impresionez cu stiinta mea. Cum ambele mi-au placut si mai au si ceva in comun (spionii + Tom Hardy), iata-le sub acelasi titlu.

Incepem cu filmul serios, respectiv „Tinker, Tailor, Soldier, Spy”, facut dupa unul sau mai multe romane de ale lui John le Carre. Recunosc ca autorul nu m-a impresionat cand a trebui sa il citesc cu multi ani in urma, asa ca mi-am fentat soarta si am citit numai o carte (nu imi mai amintesc pe care), iar pe celelalte mi le-au povestit altii mai pasionati. Inainte sa vizionez filmul, ma gandeam ca daca scriitorul nu m-a impresionat, un film facut pe baza elucubratiilor sale ar putea fi chiar si mai dezamagitor. Bine ca nu m-am lasat acaparata de acest gand negativ si m-am dus la film (sala plina!).

Descrierea efectiva o incep cu conluzia: mi-a placut! Si chiar atat de tare incat nu imi vin in minte elemente de constructie care sa imi fi parut negative. De la imaginea usor prafuita, la costume si la jocul actoricesc, totul a fost atent studiat pentru a crea atmosfera anilor ’80, Razboiul Rece si bucataria interna a unui serviciu de informatii englezesc. Am apreciat din plin faptul ca nu a fost plin de efecte speciale, impuscaturi si bombe, accentul punandu-se pe partea de gandire si pe implicatiile actiunilor.

Distributia nu a fost plina de actori sexosi dezbracati, dar imbracati, care sa aiba menirea de a atrage public. Datoria asta a revenit firului epic, actiunea fiind dozata de asa maniera incat sa te tina in priza intelectual pana la sfarsit. Recunosc, desi ma gandeam ca e putin probabil, am luat in calcul varianta ca Smiley sa fie tradatorul. Cartita, ca si personaj in sine, mi s-a parut de asemenea construit bine, fiind poate cel mai putin vizibil dintre toti in actiune, dar prezent prin carisma. Cred ca alegerea lui Colin Firth pentru rol a fost extrem de inspirata (mi-au placut mai ales sosetele lui rosii dintr-o anumita scena), acesta redovedindu-mi ca poate sa umple ecranul fara a abuza de dialog. Oricum, actorii au fost magistrali, inclusiv trasaturile lor fizice (accentuate de machiaj si costume) contribuind la constituirea tipului psihologic al personajului interpretat.

L-am mai remarcat si pe Tom Hardy, caci oama sunt si eu si privirea mi-a fost atrasa de buzele incredibile ale blondului. (Asta a fost o remarca de o extrema inteligenta!) Mi s-a parut genul playboy, sau playgirl – mai corect, dar la sapaturi in nisip am constatat ca a jucat si in Inception. De el am dat, fara sa fi planuit, si in ziua urmatoare, cand m-am infipt intr-un scaun sa vizionez This Means War.

Nu prea aveam cu ce e filmul, parca ii vazusem un treiler, dar am vazut-o pe Reese Witherspoon pe afis. Mi se pare tare draguta doamna, si, desi e capabila de roluri mai profunde, mi-am spus sa incerc poate m-oi rade putin. Si unde mai pui ca era tot cu spioni, deci pastram registrul.Nici nu incepe bine filmul, ca retina imi si este atacata de o figura masculina cunoscuta. Belesc ochii bine de tot si imi dau seama ca e Chris Pine, cpt. Kirk din Star Trek 2009 (l-am vazut doar de vreo 6 ori). Nu trec doua cadre si apare si Tom Hardy. Hopa, imi spun, am dat lovitura. Chiar daca o fi stupid filmul, macar am la ce ma uita.

Numai ca, ce sa vezi?! Chiar daca a fost un film cu efecte speciale, am reusit sa rad. Actorii au fost foarte convingatori, fundul lui Tom Hardy arata excelent in pantaloni de costum si picioarele blondei sunt tot grozave. Intelectul nu a fost solicitat mai deloc, gura s-a apucat sa ranjeasca singura, deci o experienta reusita pentru sambata dupa-amiaza. Nu prea am ce fir epic sa va povestesc, ca daca spun ceva e ca si cum as povesti tot filmul. As vrea doar sa spun ca mi-a placut piscina situata pe acoperis, cu fund de sticla si vedere in apartamentul de dedesubt. Ca sa fiu mai exacta, apartamentul avea vedere in piscina. Daca va uitati la film, veti remarca ce vreau sa spun. Si ma opresc aici, ca nu vreau sa comentez credibilitatea actiunilor eroilor.

Revin cu alte filme.

Anunțuri

6 gânduri despre „Doua filme cu spioni

  1. Tom Hardy a jucat clona lui Picard in „Star Trek Nemesis”, asa ca pana la urma, lucrurile se leaga! Iti recomand Bronson. In cel mai rau caz, la fel ca frantuzescul „Mesrine”, dat fiind ca e vorba de o biografie, macar te face sa te crucesti.

    1. i-auzi! clona lui Picard… eu cred ca mi-a atras atenta pt ca avea o claie de par care se potrivea mai bine cu buzele lui. cand e tuns scurt, nu mai e asa … interesant. trec pe lista filmele recomandate.

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s