Obiceiuri nesanatoase la romani

Zilele trecute am insotit pe cineva la Partena (unul din intermediarii autorizati ca si asigurator social, de sanatate si birou de obtinere a numarului TVA in Belgia) pentru ca avea niste probleme administrative potential aducatoare de datorii si nu prea le are cu franceza. De mentionat ca avea dreptate in ce spunea, numai ca o luase pe partea temperamentala si era hotarat sa se ia la harta cu toti si cu toate ca sa isi demonstreze dreptatea.

Eu sunt mai calma din fire, de fapt cred ca mai rusinoasa, si nu incep sa tip decat daca constat ca altfel nu se poate. Desi am un ton al vocii care da impresia ca ma ratoiesc aproape tot timpul… (mostenire de la mama) Incerc sa ii explic omului mei, roman – ca sa nu existe confuzii, ca trebuie sa o luam calm, ca sistemul nu e perfect si ca problema o sa se rezolve. Trebuie doar semnalata anomalia. In fine, pana la urma s-a rezolvat totul simplu, calm si toata lumea a fost fericita. Costul a fost de vreo ora si jumatate petrecuta asteptand la rand.

Dar nu asta era ideea… Situatia descrisa mai sus a generat niste discutii intre mine si domnul in cauza, care spunea ca tot mai bine e in Romania unde, daca „dai dreptul”, se rezolva o gramada de chestii fara ca macar sa fii nevoit sa iesi din casa. Si asta e obiceiul nesanatos de care vorbeam in titlu. Pentru ca da, ferice de cei ce au sa dea, dar cu cei care nu au sa ce ne facem? Sau cu cei care nu cunosc pe nimeni unde trebuie. Caci in categoria asta intra mai ales categorii defavorizate, precum batranii, bolnavii etc. Adica dau pentru ce? Ca sa beneficiez de un drept al meu care altfel nu mi-ar fi acordat in termenul legal sau poate chiar deloc… Sau poate ca sa se interpreteze o prevedere legala/reglementare mai in favoarea celui care da mai mult… Si lista poate continua.

Intrebarea mea este, intr-o astfel de tara unde drepturile ti se acorda in functie de cat dai pe sub mana, unde mai este egalitatea in fata legii? Si unde mai este ideea ca statul, adica reprezentantul nostru, ne trateaza pe  toti la fel cand e vorba sa ne acorde drepturile generale si marunte? Daca mai adaugam si interpretarea unor normative uzuale dupa urechea celui cu care intri in contact, chit ca lucreaza in aceeasi institutie, poate doar biroul difera, iti vina sa te intrebi unde e echitatea sociala.

Da, in Belgia lucrurile se misca incet, in pas de melc ardelenesc corcit cu broasca testoasa expirata, dar macar se misca pentru toti la fel. Daca scrie ca pentru a introduce o cerere de alocatii familiare ai nevoie de x documente, pai de alea ai nevoie si nu de altele care depind de ce a visat functionarul azi-noapte. Daca ti se spune ca o anumita procedura administrativa dureaza atatea luni, atat dureaza si pentru tine, dar si pentru cel care conduce un Porche si detine o vila in suburbii. Nu mai vorbim de alte state europene, unde lucrurile sunt si mai bine puse la punct…

Si un alt lucru care imi place aici e ca legile sunt facute bine de la inceput si raman in vigoare fara modificari cu anii (a se citi cel putin 20)! Da, chiar cand li se da drumul „pe piata”, necesita dezbateri si clarificari, dar in maximum un an problema e rezolvata si urmeaza cateva decenii in care stii sigur ca legea aia spune asa si ca daca faci altfel ai incalcat-o.

Na, ca sa nu ma mai intrebe lumea de ce nu vreau sa ma intorc in Romania!

P.S. Cand am chef sa imi induc un atac de panica, ma gandesc cum ar fi sa imi caut acum de munca in Romania. Cu toata experienta mea internationla…

16 gânduri despre „Obiceiuri nesanatoase la romani

  1. Ar fi interesant sa trimitem cv ul nostru actual pentru a testa nitel piata muncii in Ro… Sunt curios de eventualele reactii si propuneri 🙂

  2. Io nu stiu cum domnu respectiv zice ca rezolvi tot in Romania fara sa iesi din casa… Io rezolv cu o droaie de umblaturi si tre sa fac tz drumuri (cand tz tinde la infinit). Ce-i drept ca sunt timida cu „pe sub mana”.
    Anyways, vine ea si vremea Romaniei, a cui e vina ca noi am stat tzsprezece ani sub comunism si altii mai dezvoltati acusica nu… Ce, oladnezii n-au mancat si ei bulbi de lalele cand n-au avut ce… eh asa e si cultura, se schimba ea cand au trecut destui ani ca sa uitam de epoca de aur 😉

    1. ptiu, era nici sa nu te recunosc. noroc cu adresa de e-mail. :))))
      si, is buni bulbii de lalele?!
      cat despre Romania, nici mie nu mi-a placut faza cu datul pe sub mana, asa ca am umblat si noi o droaie.

  3. Nu numai legile se schimbă după cum bate vântul intereselor, ci și normativele. De pildă, a trebuit să-mi fac verificarea la instalația de gaz și centrala termică. Ei bine, tot ce era în regulă data trecută, acum nu mai este, drept pentru care a trebuit să angajez o firmă ”agreată” de compania de gaz ca să mă aducă la zi. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc cât mă va costa toată distracția asta.

    1. la Vaslui, am facut si noi contract de service cu o firma autorizata, adica cu aia care distribuie si gazul, ca sa nu existe contradictii. eee, s-a stricat ceva la centrala si de 2 saptamani vine mesterul, o mai desface o data, se mai uita jumatate de ora si pleaca. plus ca piesele pe care le vand ei le gasesti pe net muuult mai ieftine…

  4. cine a zis ca sunt chestii care se pot rezolva in Ro fara sa ies din casa? Sa imi dea un exemplu concis.
    Eu o sa dau un singur contra exemplu (tot cu Partena). 8 luni a durat sa transfer alocatia copilului din Bucuresti la Partena Bruxelles. Am depus sf lui iunie actele in Belgia (truimise prin posta), in septembrie insitutia romana a operat incetarea trimiterii alocatiei romanesti (deci a primit cererea belgiana si actionat ca atare ), in 03 februarie a spus ca a trimis raspuns oficial catre Partena. Partena a primit raspunsul pe 28 februarie, si la 8 martie aveam toti banii (si din ultimile 8 luni) primiti.
    Intre timp, la sf lui octombrie a facut sotul 2 drumuri la 2 institutii din Bucuresti, pe cine a gasit in masura sa vb ne-a cerut 4 acte care nu le aveam si nici nu le-as fi dat (contractul meu de munca de ex.), in februarie socrul a facut la fel, el mai descuraret a gasit o tanti ce i-a zis ca a trimis deja raspunsul spre Belgia pe 03 februarie.

    Ca proaspat integrata in Be, mentionez ca birocratia e muult mai mare aici. Dar sistemul merge, mai bine ca in Bucuresti.

    P.S. am facut deocamdata o reclamatie la adresa serviciilor proaste in Be. Am vazut schimbarea imediat, raspuns pe email in 2 zile. Am facut una si la adresa consulatului (nu raspunde nimeni la tel. de pe site in orele mentionate). Am primit raspuns peste 2 sapt pe meil, in bataie de joc: „va rugam contactati consulatul belgian la nr de telefon ….” care le stiam pe de rost deja.

  5. si noua ne-a iesit. Pe ochi. Din motivele astea, am dat email instant la http://www.mae.ro/node/2876 , Ministerul de externe din Ro, cu mentiunea nr de tel, data, ora, si ca nu e prima data.
    Cred ca trebuie promovata atitudinea asta – daca 10 oameni fac reclamatii, poate se schimba ceva. Ideea ca nu ma pot deplasa la ei de fiecare data, am si job.

    1. eu am sunat sa cer o informatie. in final am aflat urmatoarele: pe site scrie un pret, la telefonul ti se spune altul si in realitate e diferit de ambele variante anterioare…

      1. ok, atunci fa reclamatie. Eventual ofera si numele celui care a raspuns la tel.
        P.S. tie de ce ti-au raspuns si noua nu? SUnt geloasa….:D

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.