Azi putin activism muzical. Nu de alta, dar deja au spus-o altii inaintea mea mult mai bine, deci ce rost mai are sa mai scriu si eu nu stiu cate pagini pe aceeasi tema?! 😛
Incepem cu un exercitiu de imaginatie…
Apoi ne dam seama cat de mici suntem…
Iar in final, sunt doar o visatoare…
Jurnal de Belgia 
Din fericire (sau din nefericire, nu stiu exact…) idealismul moare la urma…
el si cu speranta…
aceasta este preferata mea….Ozzy……
cum spuneam…preferata mea ….dar mie imi place si cand scrii sa stii…
chiar ma intrebam cine comenteaza asa de anonim. 🙂 cateodata mai iau cate o pauza de la scris. 😉
Dacă e cu preferințe, îl aleg pe domnul Sting, cu Fragile.
Mulțam de reverie duminicală! 🙂
cu placere. ai vazut ce pleata are?! 😀
A fost mereu un frumușel stilat Singulețil ăsta. 🙂
Singulețul, scuze! 🙂
intelegem noi. 😉
buni tăti! hai să trăiești!
si tu la fel. 🙂
Ozzy cu Dreamer ar fi preferaul meu, si povestioarele tale de-aici. Ca am inlocuit serialele si filmele mai nou, iar seara mi-o petrec citind jurnalui belgiencei 🙂 Si din vina ta uneori uit de mine, uit cat e ceasul si ca dimineata e de trezit la 5 fara un sfert, imi spun inca o pagina si gata, urc, dar nu ma tin de cuvant. Sigur, fiind ramasa in urma si afland de jurnal abia de o saptamana si ceva aproximativ, am zis sa-l iau de la capat, ca doar asa e ma interesant. Si am ajuns la pagina 242, inca 2 pe seara asta si la somnic 😉
Bianca, draga, bine ai venit. Si ma bucur ca iti place. Totusi, nu-ti pierde noptile, ca blogul nu pleaca nicaieri.
Stiu eu ca nu pleaca, e totusi de trei ani jumate aproximativ, dar eu abia de curand l-am descoperit si nu ma pot dezlipi. Dovada, am intrat si de la munca 🙂 O zi frumoasa sa ai