Antwerpen

Duminica mi-am luat picioarele la spinare si am plecat sa vizitez Antwerpen-ul, sau Anvers cum mai este el (foarte) cunoscut in Romania. Desi a fost innorat, m-am bucurat ca nu a plouat si ca am putut sa bantui la picior, fara o tinta anume, exact asa cum imi place mie cand vizitez pentru prima data un oras/tara. Oricum, nu sunt eu un mare fan istorie si muzee, principala atractie pentru mine fiind arhitectura si sentimentul care ma cuprinde cand bat la pas locuri necunoscute.

Primul contact cu orasul este uimitor, daca folosesti ca mijloc de locomotie trenul. Antwerpen-Centraal, gara principala din oras, este un monument arhitectonic care da impresia de palat si in care in interior te simti ca si cum ai fi in exterior. Este extraordinara imaginea…

Pana la urma a trebuit sa ies din gara, dar nu inainte de a trece pe la biroul de „Informatii turisti, NU trenuri” de unde am incercat sa fac rost de o harta. Numai ca tanti, fiind o draguta de felul ei, nu a vrut sa imi dea varianta listata de pe Google Maps si mi-a oferit une mai detaliata. Cand am deschis-o, m-am pierdut instantaneu. Asa ca am inchis-o, am pornit GPS-ul interior si am purces la drum.

Prima impresie la iesirea din gara a fost ca totusi nu e un oras foarte curat. Dar trebuie sa tin seama si de faptul ca m-am plimbat mai mult prin zonele turistice si e „normal” sa gasesti peste tot chistoace si alte cele. Si, ce am mai constatat e ca prefera strazile cu macadam, cele cu asfalt nefiind intr-o stare excelenta.

Dar sa revenim la itinerariu. Cum am iesit am dat peste Muzeul Diamantelor, in care nu am intrat. Cu alta ocazie cand oi fi mai bogata. Exact langa e Gradina Zoologica pe care o sa o vizitez cand o sa imi fac curaj… Nu de alta, dar ultima vizita intr-un astfel de stabiliment din Romania s-a terminat cu hohotele mele de plans. Dar am fost asigurata ca in Antwerpen animalele o duc incomparabil mai bine, deci o sa imi iau candva inima in dinti.

Tot in apropierea garii e si intrarea in Cartierul Chinezesc, pe care doar l-am pozat si m-am abtinut de la vizite.

Ghidata de busola interioara, am pornit in cautarea pietii centrale (nelipsita din orice oras cu specific olandez) si a portului. Ia ghiciti ce festa mi-a jucat nasul?! M-a tarat fix prin zona cu mancaruri, dar am rezistat eroic, si apoi fix pe strada cu magazine. Trebuie sa precizez ca zona comerciala este foarte bine dotata si ca la urmatoarele reduceri acolo ma infig. Exista in Antwerpen chiar si un Muzeu al Modei.

Bantuind prin zona, am dat peste un „muzician” roman, un magazin Triumph si un Irish Pub (pentru cei care se tem ca ar muri de sete). Si am identificat si ceva exemple de arta urbana.

Dupa ce am multumit divinitatilor crestine, musulmane, pagane si de ce alte categorii o mai fi ele ca magazinele erau inchise ca doar era duminica, am continuat sa merg. Si sa merg… Si sa pozez cladiri.

Si am mers cale lunga pana am dat de cea mai mare catedrala din oras. Ce gasesc eu foarte interesant la marile catedrale catolice de pe aici e ca sunt inconjurate de casute. Ca sa ma exprim mai corect, casutele sun lipite de catedrale. Oare cum o fi inauntrul lor cand se canta la orga in biserica?!

In imediata vecinatate a lacasului de cult, in usa caruia chiar era un mini-recital de muzica clasica, se afla hotelul Hilton, dar nu firma conteaza, ci cladirea in care e amplasat. Si in piata e inaltata o statuie… Una din multele statui care se gasesc prin Antwerpen. La cate sunt, mai ca trebuie sa le feresti.

Intr-un tarziu am gasit si eu Grote Markt si am pozat-o. Cu cladirea principala am avut ceva probleme ca nu incapea nici cum in obiectiv. Si cum nu e aparatul meu foto, dupa ce am bajbait vreo 5 minute dupa zoom, m-am lasat pagubasa si am facut ce am putut. Dar am pozat-o si din fata, si din spate si am accentuat detaliile.


Dupa ce mi-am ostoit setea de cunoastere vizuala, am cautat din priviri portul care, fiind foarte aproape, nu s-a lasat greu gasit. Mi-a placut capul de pod care permite doritorilor sa urce pe pontonul ce strajuieste canalul, loc dotat cu bancute. Pentru ca vremea era frumoasa, am papat cumintica pe o bancuta placintica cu mere adusa taman de acasuca.

Cu briza marii batandu-mi din stanga, am cercetat sursa zgomotului de balci care se auzea in apropiere si nu mare mi-a fost mirarea cand am dat peste nu stiu ce competitie ciclistica in care participantii faceau giumbuslucuri la care mie imi era teama sa ma uit. Totusi, am reusit sa fur o poza, pe care o postez cu dedicatie speciala pentru LL (Cluj-Npoca).

Dupa ce m-am asigurat ca respectivul curajos e teafar, am pornit inspre castelul medieval care imi rasarea in fata ochilor. Langa el am descoperit una din multele statui care impanzesc orasul. Ce avea asta asa deosebit?! Pai aproape nu mai avea… Adica era atat de macinata de vreme incat ma intreb cum de se mai pastra intr-o singura bucata pe verticala.


Mi-am continuat plimbarea fara tinta pe chei si am dat peste alte doua cladiri interesante: una veche, care nu stiu ce adaposteste, si una noua care constituie casuta unui muzeu legat de port si mare.

Sedinta foto am incheiat-o apoteotic cu scumpeturile care isi fac veacul prin port…

Toatea acestea fiind trase in poza, m-am urcat in tren si am venit acasa.

Concluzia generala: oras frumos, merita vizitat. O sa revin la Zoo si pentru o sedinta de shopping. Sau macar pentru aruncat cu privire.

Ce urmeaza?! Alte orase belgiene, pentru ca e atat de comod si usor sa calatoresti cu trenul aici incat aproape nu merita sa stai acasa sau sa iti iei masina. Deci, tineti aproape pentru alte poze.

19 gânduri despre „Antwerpen

  1. Multumesc mult pentru turul acesta fain si inedit al orasului. Pozele cam mici, dar tot surprind esentialul. Citeam cand eram adolescenta tot felul de ghiduri turistice. Cu mana pe inima pot sa iti spun ca ii depasesti pe autorii cu pricina la frumusetea si vivacitatea descrierii
    Mai ca-mi vine sa ma urc in tren sa vin si eu acolo.

    1. Cu placere. :* Apropo de poze, ce lipesc eu in colaje exact la dimensiunea aceea sr fi si in poza reala, ca sunt numai bucatelele mai interesante. Daca faci o socoteala cate poze sunt cuprinse in total, nu cred ca as putea sa le insirui pur si simplu… 😦
      Si legat de aprecierile tale, chiar ma gandeam sa imi caut un job de „calator”, dar cred ca ar trebui sa scriu ceva si in engleza ca sa am dovada ca ma pricep.
      Si, cand vrei tu, va astept. Un bilet de avion dus-intors luat de pe acum pe noiembrie s-ar putea sa nu te coste mai mult de 40-50 de euro, de exemplu.

  2. Plimbari, plimbari si iar plimbari…frumos iti sade, mandro!!! Bravo tie, la mai mare si la mai multe orase vizitate!

  3. Râde ciob de oală spartă! :))))))))
    Cică Mr. G e verzitură. Așa e, că tu ești de-s dreptul palidă. 😀
    ––––––––––––––––––––––––––
    Legat de excursie: RUȘINICĂ! Am auzit că prezidentul nostru, cât a stat acolo, a folosit orice secundă de timp liber ca să viziteze muzeele, bibliotecile și galeriile de artă; iar statuile le știa deja pe de rost. Cică nu-l puteau scoate de acolo băieții decât pe sus, în strigătele lui disperate că nu și-a ostoit încă setea de cultură.
    Ce ți-e cu generația din ziua de azi, nțț, nțțț!
    😀

    1. am luat pozitia ghiocelului si ma duc sa imi fac autorcritica in fata blocului. 😀 si data viitoare promit sa ma fortez sa fiu insetata de cultura si sa las balta shoppingul si si pozatul caramizilor! :))

  4. faaaain mai, misto. No ui ase imi fac si io o imagine de mult „blamatul” Brüssel ;))
    Imi place cum ai descris :-*

  5. Nu ma intreba de doo ori ca dupa nenea gugal is in 5 ore jumate acolo 🙂
    Si am amu si gps bengos ;)) E nou si is tare mandra de el. E primul meu gps 🙂

  6. ” pentru ca e atat de comod si usor sa calatoresti cu trenul aici incat aproape nu merita sa stai acasa sau sa iti iei masina ”
    N-aveti bre, spirit de aventura. Aia e ! D-asta toate sunt la locul lor la voi . As veni numai asa sa ” ma rad ” de voi. Si pe urma m-as intoarce la noi ca sa iau vitejeste viata-n „pept”. Hihihihihihihihihi

  7. De cate ori ajung intr-o tara straina si vad cum este la altii, la intoarcere imi ia o zi intreaga sa-mi revin. Fara gluma. Sunt sigur ca si acolo sunt probleme, nu toata lumea este in vacanta, dar e altceva. Alt aer, alti oameni. Uffffff…

    1. :)))) cum crezi ca m-am decis eu sa emigrez?! fix in ziua de dupa cand m-am intors in ro! in loc sa te oftici, ia-ti picioarele la spinare si pleaca. daca crezi cu adevarat ca te-ai adapta mai bine intr-o alta tara. totul e sa vrei, ca apoi gasesti si solutii la unde?, cand?, cu ce? etc.

Comentezi?!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.