Cica e plina lumea de oameni mai destepti ca mine. Am fost informata mai pe ocolite zilele trecute… Bineinteles ca inca am inima franta, nici alcool prea mult nu am prin casa ca sa ma dreg, asa ca imi vars amarul unde altundeva decat in on-line, un mediu liber in care libertatea de expresie este foarte bine intelease si unde sub caciula anonimatului poti jigni si da cu pietre pana ti-or disparea toate frustrarile pe care le ai si pe care ai putea sa le ai vreodata. Asa, preventiv.
Cum am aflat ca nu sunt prea mobilata la creier?! Pai vreo doi bloggeri cu sete de sange trafic s-au decis sa faca analiza critica a unor postari de-ale mele. Dupa ce le-am citit, mi-am dat seama ca Lovinescu, Calinescu si altii ale caror nume se termina in -escu habar nu aveau cum se face critica literara si ar trebui resuscitati sa ia lectii de la clasici in viata. Dar sa nu mai bajbaim – e cazul sa imi fac mea culpa aplicat pe text.
Pe 15 aprilie m-am chinuit si mi-am zbatut singurul neuron disponibil sa mai postez ceva elucubratii pe acest blog, martor al neputintei mele intelectuale si a dorintei nefondate de a incepe o potential cariera scriitoriceasco-jurnalistica. Revazand textul, imi dau seama ca sunt o creatura superficiala si imputita de miros de sarmale, cu vagi cunostinte in a citi o partitura si cu pasiuni caudate de a fotografia melcii pe strada. Ei, au mai citit si altii (nu sariti sa-i faceti trafic, ca atata asteapta!
) postarea si se pare ca imputirea cu sarmale le-a atras atentia, ca tot vorbeau de curatenie… Am uitat sa va spun ca, asa blonda si inculta cum sunt, imi place la nebunie cand sunt bagata in aceeasi oala (de sarmale) cu rasistii, anti-semitii si, in general, orice alta categorie de radicalisti. Ca eu sunt o super-radicala de ordinul 3 de felul meu…
No, si aplicat pe textul lui nenea sau tanti (nu ca ar conta), as vrea sa mai emit niste idei superficiale si numai bune de criticat… In ignoranta mea, ma simt magulita ca duhnesc a euro-rebut – eu cel putin duhnesc a ceva!
Mai apoi, alte natii/rase nu duhnesc – mirosul diferit de al nostrum, astia superiori, albi si cu 3 oo, vine din alimentatie, mai specific condimentele consummate. Unde ai largi comunitati amestecate, diferentele nici nu se mai simt pentru ca in general se consuma aceleasi alimente. Aaaa, si cum ei duhnesc pentru noi, si noi duhnim pentru ei. Dar asta e doar parere de oama lipsita de circumvolutiuni… Mai apoi am aflat ca intru in categoria sterilizantilor de calitate si ca nu ma rezum la discutii. Deci, am si eu o calitate! Hurey! Ma duc sa-mi inchin un altar! Inspre final, unde este citata si postarea mea sarmaloaso-culturala, mi-am dat seama ca a citi cruscis si pe sarite poate ajuta la… nimic. Cica ar fi trebuit sa imi arunc geaca preferata doar pentru ca s-a imbibat cu o zeama tomato-uleioasa care iese la spalat cu detergent. No, dar cum de nu mi-a trecut prin minte sa arunc la tomberon banii pe o zi de munca!?
Cum uneori creierul meu cat o boaba de mazare (cred ca al lui Spock e mai mare…) nu gandeste, i-am lasat si un comentariu autorului in care il indemnam sa nu-mi mai treaca pragul vreodata, ca nu vreau sa fiu responsabila de dezgustul nimanui. Ei, abia cand am primit raspunsul mi-am dat seama ca nu ma duce capul nici de aici pana in dashboardul blogului – mi s-a sugerat sa parolez site-ul, sau sa nu mai public. Oare cum de nu m-am gandit la asta?! Si mi s-a mai spus ca articolul era programat de mai multe luni, adica omul stia inainte de a scrie eu despre ce voi scrie si cum se va scurge zeama de sarmale pe mine si ma va imputii… Aaa, si cica am fata de crezator in sfinti si datator de acatiste.
Cum nu vreau sa nedreptatesc pe nimeni, trebuie sa amintesc aici si o alta disecare plina de miez a unui alt articol publicat de mine. Nenea asta, pe langa ca isi pierde vremea citind “toti dubiosii”, mai acuza si de gandire in clisee si re-interpretarea frumosului (cred ca ar trebui sa filosofez pe tema asta la un moment dat…). Cum nu vreau sa il vaduvesc de timp pretios pe care ar putea sa il petreaca in compania jetului sau urinar ata de frumos descries pentru cititorul admirator de frumos, ii propun sa-i dau o bere sau mai multe cand o trece prin Bruxelles. Daca-l cunoasteti, va rog sa-i transmiteti mesajul!
Si la final un mesaj pentru toti super-blogerii astia de succes care sunt mai destepti ca plebea, adica noi astia prosti – beeeeeiiii, Mrcea Popescu e numai unul!
LE: Stimati cititori, va ultumesc pentru incurajari. Sa stiti ca am semnalat cazul pentru ca pur si simplu voiam sa fac misto, nu ca as da in plans prin casa si m-as pregati sa-mi tai venele cu cutitul ceramic.









